Tanczos Barna a fost întrebat marți, la Prima News, citat de News.ro, despre faptul că ultimul act semnat ca ministru al Mediului a fost cel de îndepărtare a 426 de exemplare de urs, de trei ori mai mult decât anul trecut. 

"De trei ori mai mare decât anul trecut, mai mic decât acum șase, șapte ani, când a fost ultima cotă de recoltă pe baza unui studiu. Anul trecut am stabilit o cotă de prevenție minimă, o intervenție fără un studiu de fundamentare, dar mult sub studiile pe care le-a avut ministerul până în 2016, tocmai pentru a nu genera o dezbatere aprigă pe această temă. Un lucru este cert, intervenția preventivă este absolut necesară. Este inadmisibil ca statul român să intervină doar după ce se produc nenorociri, catastrofe. Este inadmisibil ca toți fermierii să se culce seara cu frica că noaptea, stâna, oile, vacile, porumbul, culturile vor fi distruse de aceste animale sălbatice”, a afirmat fostul ministru al Mediului.

El a precizat că s-a dublat numărul județelor unde apar exemplarele de urs. 

"Din păcate, numărul județelor unde apar și unde se duc la vale, spre zona de deal, aceste exemplare de urs s-a dublat în cinci ani sau șase ani. Lipsa de responsabilitate, lipsa de fermitate și de acțiune duce către o asemenea escaladare a fenomenului. Habitatul natural al ursului nu este la Craiova, nu este în Pitești, nu este la Snagov. Și în ultimul an am văzut și la Craiova, și la Pitești, și în Snagov, exemplare de urs. Urșii nu sunt uciși, nu sunt sacrificați. Sunt animale sălbatice care pe legea vânătorii sunt recoltate. De fapt, fondul cinegetic este o resursă regenerabilă. De ce nu avem o problemă cu căprioarele, cu căpriorul, cu mistrețul? De ce nu avem o problemă cu cerbul? Și ele sunt vânate. Deci ursul este în vârful lanțului trofic și fără intervenție umană este imposibilă ținerea sub control a acestui fenomen”, a declarat Tanczos Barna. 

Barna a completat că de la 4.000 de urși în 2007 am ajuns la peste 8.000.

"Numărul de exemplare de urs crește treptat, an de an, zi de zi, lună de lună, în România. Am ajuns de la 4.000 în 2007 la 8.000 și ceva, conform ultimelor estimări. Și această tendință este constantă și vom ajunge să avem urși la Constanța și vom ajunge să avem urși care să facă baie în Delta Dunării”, a precizat acesta. 

Întrebat dacă în câțiva ani o să vedem urși făcând baie în Marea Neagră, Tanczos Barna a răspuns: "Nu știu dacă este obișnuit ursul cu apa sărată, dar cu Dunărea și cu apa din Deltă cu siguranță se împacă”.

Este un fapt menit să îi îngrijoreze pe toți cei ce sperau într-o reevaluare sau cel puțin o modificare a acestei decizii, mai cu seamă că Fondul Mondial Pentru Natură – WWF România, alături de alte organizații de mediu, au atras atenția asupra problemelor pe care forma discutată a ordinului le poate genera, dar și asupra limitelor fundamentării științifice a studiului ce stă la baza acestui ordin de ministru.

”Îngrijorător este faptul că prezentul Ordin de Ministru este destul de puțin probabil apt să soluționeze cu adevărat problema urșilor în România, indiferent de orizontul de timp la care ne raportăm. Adevărata problemă a urșilor nu este dată de numărul acestora (de altfel, nu avem încă date credibile despre dimensiunea populației de urs din țara noastră). Adevărata problemă este reprezentată de numărul urșilor habituați, adică obișnuiți cu prezența omului, precum și de cauzele care duc la această habituare (atragerea acestora în comunități, de exemplu prin managementul deficitar al deșeurilor, sau hrănirea urșilor). Ei, urșii habituați, sunt cei ce provoacă pagube, ei sunt masa vizibilă a populației de urși și protagoniștii conflictelor cu omul și, în mod paradoxal, nu ei sunt în primul rând vizați de prevederile Ordinului de Ministru. Pentru că, a aproba o cotă de prevenție care să vizeze masculii dominanți (care nu fac pagube!), nu exemplarele tinere crescute în apropierea localităților, fără a stabili, practic, niște principii solide pe baza cărora să se îndeplinească această cotă (în sensul scăderii numărului de urși habituați și implicit de conflicte), problemele vor persista, chiar și cu o populație de urși redusă numeric” a declarat Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România.

Este cunoscut faptul că urșii care creează probleme, care coboară în localități și generează conflicte sunt, de regulă, femele cu pui și exemplarele de dimensiuni mai reduse (pui crescuți în preajma localităților).

”Ne putem imagina că vânătorii străini nu vor veni aici pentru a interveni în cazul urșilor habituați, de dimensiuni reduse, care creează probleme, ci în căutare de trofee valoroase. Iar acest tip de vânătoarea vizează tocmai exemplarele mari, masculii dominanți, care, de regulă, nu ajung în preajma localităților, deci nu generează conflicte. De aceea, suntem sceptici în privința eficienței rezolvării conflictelor cu urșii cu ajutorul vânătorilor străini, mai ales că avem ca exemplu experiența anilor de dinainte de 2016”, a adăugat Cristian-Remus Papp.

În Croația, de exemplu, se extrag 50% femele și 50% masculi, majoritatea sub 100 kg și se merge, în special, pe îndepărtarea cauzelor care duc la habituare, spune WWF România.