Fie că au propriile afaceri, fie sunt angajați la instituții publice, în Parlamentul României ori în cel European, fie că au sau nu probleme penale, beizadelele politicienilor români sunt tot mai prezente în spațiul public.

Cel mai recent intrat în rândul copiilor de politicieni ajunși în funcții plătite din bani publici și trași în sus de sforile părinților, este Ionuț Alexandru Toader, fiul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pentru care Senatul Universității Al.I. Cuza din Iași a modificat prevederea care îl împiedica să se angajeze pe postul de asistent universitar.

Astfel, dacă înainte de sfârșitul lunii martie, Articolul 8 din metodologia Universității spunea că una dintre condițiile de înscriere la concurs este deținerea diplomei de doctor în domeniul postului sau statutul de student doctorand, cu doar o lună înainte ca postul, pentru care fiul ministrului Justiției a concurat de unul singur, să fie scos la concurs, paragraful respectiv a fost înlocuit cu unul cu caracter ambiguu, care lasă loc la interpretări, potrivit 7Est.

Fiul ministrului Justiției este doctor în drept penal, dar pentru a ocupa funcția trebuia să dețină doctorat în drept civil.

Angajarea lui Ionuț Alexandru Toader la Facultatea de Drept a fost făcută la momentul potrivit, dat fiind faptul că tatăl acestuia este suspendat din funcția de rector pe durata exercitării mandatului de ministru. Acesta era un alt impediment în calea avansării lui Toader Jr., având în vedere că Universitatea interzice "cu desăvârşire angajarea în posturi didactice, de cercetare, didactice auxiliare şi nedidactice a persoanelor cu grade de rudenie apropiată (...) cu membrii comunităţii universitare care exercită funcţii de conducere".

Ministerul Educației, care a cerut explicații de la Facultatea de Drept a Universității "Alexandru Ioan Cuza" a ajuns la concluzia că acest concurs a fost organizat și s-a desfășurat cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare, potrivit unui comunicat transmis miercuri.

Din categoria copiilor de miniștri ajunși în funcții înalte face parte și fiica fostului ministrul al Justiției, Florin Iordache. Delia Iordache este angajată de la începutul acestui an la Cancelaria BNR, care se ocupă de Muzeul Băncii Centrale, de proiectele de educaţie financiară, de relaţiile cu publicul ale Băncii Naţionale şi de biblioteca BNR. Fiica ministrului "Altă întrebare?" a ocupat, înainte de a ajunge la banca centrală, o funcţie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la departamentul Relaţia cu Românii de pretutindeni, potrivit surselor Economica.net.

Jurnalista Emilia Șercan a scris, pe pagina personală de Facebook, că Delia Iordache a fost angajată în MAE fără concurs, la data de 20 iulie 2015, prin detașare, fentând, astfel, "regulile pe care ar trebui să le urmeze orice persoană aspirantă la o carieră în administrația publică centrală pentru că, nu-i așa, totul e mai simplu când tata e deputat și mama e judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție".

Și Sabina Bădălău este o fată de politician care jonglează cu funcțiile plătite din bani publici. Fiica preşedintelui executiv al PSD, Nicolae Bădălău, este, din vara acestui an, angajată la protocolul Aeroportului Otopeni, acolo unde ocupă funcţia de Director al departamentului Conformare, Calitate, Siguranţă şi Mediu. Anterior, fiica baronului numărul 2 din PSD a fost angajată ca asistent manager la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în perioada 2014-2015, potrivit Ziua News. Numele Sabinei Bădălău apare, alături de alte 68, pe o listă a angajaţilor CNAIR care, în 2015, ar fi încasat sporuri salariale ilegale de până la 75% din salariul de bază, potrivit unui raport al Curţii Conturi.

Energie la 19 ani

Fiica premierul Mihai Tudose, Diana, pe de altă parte, nu este angajată într-una dintre instituțiile publice, însă este, încă de la vârsta de 19 ani patroana unei firme specializate în distribuţia energiei electrice. Diana Tudose este, din 2011, asociată cu 50% în Energreen Distribution SRL Bucureşti. Firma fiicei premierului Tudose are două sedii și este în stare de funcționare, dar cu toate acestea nu a declarat nici un fel de activitate de la înfiinţare până în prezent, potrivit România Liberă.

Totuși, cel mai puternic afacerist din generația sa este Ștefan Valentin Dragnea, fiul lui Liviu Dragnea. Băiatul șefului PSD nu doar că locuiește într-un conac din Turnu Măgurele, unde a deținut până de curând 60% din capitalul social al Restaurantului Briza Dunării (deschis în vara lui 2014 și plasat chiar pe malul fluviului, având o terasă în aer liber și o zonă amenajata pentru plajă, dar a cărui proprietar este acum doar fostul șofer al lui Liviu Dragnea) și are o colecție impresionantă de mașini de lux (un BMW X5, un Audi S3, un Audi A8, o Skoda Octavia RS și un Volkswagen Golf R din 2012 în care a investit peste 80.000 de Euro pentru a-l tuna), dar este implicat în afaceri fără număr.

Cele mai mari afaceri asumate de juniorul Ștefan Valentin Dragnea sunt o fermă de porci - la care procurorii au descins chiar săptămâna trecută -, terenurile agricole și pădurile, potrivit Rise Project. Numele fiului șefului PSD este imposibil de ratat în documente care țin de Zooveg 2010 SRL, Gransiloz SRL și Romcip SA, iar toate sunt companii susținute financiar de către Tel Drum SA sau, într-un fel sau altul, conectate cu aceasta.

foto: turnucustiri.ro

Pe lângă faptul că au afaceri sau se angajează abuziv în funcții plătite din bani publici, o parte dintre copiii de politicieni au și probleme penale.

Este cazul fiul fostei senatoare Sorina Plăcintă care, în septembrie 2016, la nici patru luni după ce a ieșit din închisoare, s-a angajat ca intepret-traducător la Curtea de Apel Galați. Andrei Plăcintă a fost condamnat, în noiembrie 2013, la patru ani și jumătate de închisoare cu executare, într-un dosar de tentativă de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

Andrei Plăcintă figurează pe lista de colaboratori a Curții de Apel Galați, după ce a primit autorizație de la Ministerul Justiției, potrivit România Liberă.

Așchia nu sare departe de trunchi

Un caz mai aparte este cel al Andreei Cosma, deputat PSD de Prahova, înscăunată la Parlament în 2016, odată cu obținerea unui mandat după ce doi dintre candidații aflați înaintea sa pe listă au renunțat la șansa lor. Andreea este singura care, deși duce mai departe și problemele penale ale familiei, poate ține, deocamdată, cald fotoliul "Cosma" din Parlament de pe care s-a ridicat în urmă cu doar câteva luni fratele său.

  (Andreea Cosma, în Parlament, de la min. 1:58)

Fiica lui Mircea Cosma, fostul președinte al Cosiliului Județean Prahova, a fost trimisă în judecată de DNA Ploiești, în decembrie 2015, în dosarul privind vânzarea la prețuri subevaluate a unor terenuri ale cazărmii Ciuperceasca - intrată în activul Parcului Industrial Plopeni în urma unui schimb de terenuri cu MApN. Ea a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

(Andreea Cosma, pe vremea în care aspira la statutul de cântăreaţă, cu numele de scenă Deea)

Andreea Cosma a preluat ștafeta din Parlament de la fratele său mai mic, Vlad Cosma, deputat între 2012 și 2016, şi el cu probleme penale. El a scăpat de arestare după ce colegii săi i-au ținut spatele și au respins cererea procurorilor de încuviințare a arestării preventive. A fost, însă, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a interveni în vederea acordării unui contract, alături de tatăl său, care a primit opt ani în spatele gratiilor pentru fapte de corupție.

Totodată, Vlad Cosma ­este cercetat sub control judiciar și în dosarul cumnatului premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, fiind acuzat de sprijinire a unui grup infracţional.

 

"Mi-e scârbă"

 

Printre cei care nu au probleme penale, ci sunt doar foarte aroganţi, se numără Ruxandra Andreea Ţuţuianu, fiica ministrului Apărării, Adrian Ţuţuianu, care este, potrivit propriei declaraţii de avere, consilier juridic la Primăria Generală a Capitalei, Direcţia juridică, Serviciul Legislaţie. Fata lui Ţuţuianu a devenit cunoscută după ce a scris pe Facebook că protestatarii din Piaţa Victoriei sunt nişte "oi" care îi provoacă "scârbă" pentru că lasă în urmă gunoaie. Ruxandra Andreea Ţuţuianu a terminat Facultatea de Drept la Universitatea din Bucureşti în anul 2014, iar anul trecut a făcut un stagiu la cabinetul europarlamentarului PSD Viorica Dăncilă, în Parlamentul European.

 

Fiica lui Ţuţuianu nu este singura care a trecut prin Parlamentul European, dar este printre puținii care nu a rămas. Printre beizadelele care încă se află la Bruxelles se numără Mihnea Năstase, fiul lui Adrian Năstase, Andreea Scripcaru, fiica primarului Brașovului George Scripcaru, sau Diana-Maria Corlățean, fiica fostului ministru de Externe Titus Corlățean.

Printre cele mai lungi șederi la Bruxelles dintre toți copiii de politicieni se află și cea a lui Mihnea Năstase, fiul fostului premier social-democrat Adrian Năstase. Mihnea Năstase este angajat drept consilier la cabinetul eurodeputatului Cătălin Ivan (PSD) de doi ani și două luni, potrivit propriului profil de LinkedIn. Fiul lui Adrian Năstase a absolvit Universitatea Americană din Paris, unde a studiat "psihologie politică" și "behaviorism colectiv", a urmat un master în Comunicare Publică și Socială la The London School of Economics și a trecut printr-un internship la Institutul "Elie Wiesel" pentru Studierea Holocaustului Din România.

Tot de doi ani se află la Bruxelles și Andreea Scripcaru, fiica primarului Brașovului, George Scripcaru, acuzat de DNA de abuz în serviciu și luare de mită și cercetat sub control judiciar. Andreea Scripcaru este unul dintre cei doi consilieri acreditați în biroul europarlamentarului Daniel Buda. Fiica primarului din Brașov a mai fost angajată, în 2014 la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA), în functia de consilier debutant în cadrul Serviciului IT, Relații Internaționale și Proiecte, potrivit HotNews.ro.

De la "asistent" la "consilier" personal

Tot pentru europarlamentarul Daniel Buda a lucrat și Bogdan Man, fiul fostului deputat Mircea Man (PNL, fost PDL). Acesta a fost o perioadă de timp asistent local. Bogdan Man a făcut parte din Organizația de Tineret a PDL, iar în perioada 2011-2012, când avea 22 de ani, a fost încadrat pe un post de "asistent personal" la Ministerul Transporturilor - condus pe atunci de Anca Boagiu. În 2012, în timpul mandatului de ministru al fostului deputat PNL Alexandru Nazare, Bogdan Man a avansat la funcția de "consilier personal", scrie PressOne.

Și Diana-Maria Corlățean, fiica senatorului PSD Titus Corlățean, studentă a Facultății de Drept de la Universitatea București, a prins un stagiu de practică la sediul din Bruxelles al Parlamentului European. Aceasta a activat, în martie 2016, în cadrul cabinetului eurodeputatului Andi Cristea (PSD), care, în urmă cu doar câțiva ani, între 2007 și 2008, el însuși asistent la PE în 2007 și 2008. Europarlamentarul pentru care a lucrat a fost chiar Titus Corlățean, potrivit PressOne.

De asemenea, Ioana Rus, nepoata fostului ministru al Transporturilor Ioan Rus, face parte din echipa Corinei Crețu, comisar european pentru Politici Regionale. Această lucrează la Bruxelles de aproape nouă ani, potrivit profilului de LinkedIn.

 

Cât despre copiii fostului ministrului, aceștia o duc mai bine în țară. Alex Rus a primit, când a împlinit 24 de ani, cadou de la tatăl său Hotelul Meridian din Cluj Napoca, preluat de seniorul Rus de la Ioan Morar, fostul șef al Romsilva, printr-o schemă complicată. Alex Rus a mai deținut până în martie 2015 și o cafenea în Cluj, Arts Caffe, vândută unui lanț de cafenele. Sora lui, Ioana, nu are afaceri, dar este căsătorită cu Vasile Pușcaș Jr., cel care deține monopolul pe salubrizarea pentru Satu Mare si Baia Mare, iar asta este suficient, pentru că soțul său încasează, de aproape un deceniu, zeci de milioane de euro anual de la primăriile din zona de nord-vest a țării, scrie BN24.

Înapoi la Bruxelles, printre cei care și-au părăsit între timp posturile se numără și fiica fostului deputat democrat-liberal de Dolj Mihai Surpăţeanu (2008-2012), Ioana Surpăţeanu, despre care, în 2015, HotNews.ro scria că este consilierul din cabinetul de europarlamentar al liberalului Marian Jean Marinescu. Potrivit profilului de LinkedIn, Ioana Surpăţeanu a lucrat timp de aproape zece ani la Parlamentul European în calitate de consilier politic, de unde a plecat în luna februarie a acestui an.

"Da' nu este ceva normal?"

Cea mai importantă funcție la Parlamentul European a avut-o, însă, fiica fostului președinte Traian Băsescu. Elena Băsescu a fost europarlamentar timp de cinci ani, între 2009 și 2014. Fata președintelui a absolvit Facultatea de Relații Comerciale Financiar Bancare Interne și Internaționale, Universitatea Româno-Americană (1999-2004) și are o diplomă de master în Științe Politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

Fiica cea mică a fostului președinte al României a ajuns europarlamentar după ce a demisionat din PD-L și a candidat ca independent, sub brandul electoral EBA, și a primit peste 200 de mii de voturi din partea românilor (4,22% din voturi). La vremea respectivă s-a speculat mult asupra modului în care Elena Băsescu a reuşit să primească atâtea voturi, vorbindu-se de un "ajutor" oferit de PDL.

Elena Băsescu lucrează, din ianuarie 2016, la departamentul de Relaţii Internaţionale al Camerei de Comerţ şi Industrie din Parlamentul României. Mezina familiei fostului președinte a mai lucrat înainte de a ajunge europarlamentar pe un post de consilier la compania Luxten, acolo unde a propulsat-o chiar tatăl său, pentru că "este ceva normal", așa cum chiar EBA spunea.

Disclaimer: Cei menționați în această listă sunt printre cei mai cunoscuții copii de politicieni și cei mai des menționați în presă, angajați în instituții publice și plătiți din banii statului, pe principiul nepotismului. EurActiv.ro este deschis la sugestii în vederea actualizării listei în cazul în care cititorii consideră că au fost uitate - neintenționat - persoane care să corespundă ideii textului.