Comisia Europeană a prezentat joi o propunere privind transparența și direcționarea publicității politice, în cadrul măsurilor menite să protejeze integritatea alegerilor și dezbaterea democratică deschisă.

Potrivit propunerii de regulament, platformele care difuzează mesajele publicitare trebuie să precizeze cine le finanțează.

„Conform normelor propuse, orice anunț publicitar politic ar trebui să fie marcat în mod clar ca atare și să furnizeze publicului informații, cum ar fi cine și cât a plătit pentru el. Tehnicile de direcționare și amplificare în materie de politică ar trebui să fie explicate public la un nivel de detaliere fără precedent și să fie interzise dacă utilizează date cu caracter personal sensibile fără consimțământul explicit al persoanei vizate”, a precizat Comisia, într-un comunicat.

Comisia propune, de asemenea, actualizarea normelor în vigoare ale UE privind „cetățenii mobili” ai UE și dreptul lor de a vota la alegerile europene și locale, precum și a normelor privind partidele și fundațiile politice europene.

Mesajele în numele unei personalități sau al unui partid politic, de natură să influențeze rezultatul alegerilor și a căror difuzare este remunerată, trebuie să fie în mod clar prezentate internauților ca fiind publicitate politică. Proiectul de regulament nu vizează mesajele pe care le postează pe rețelele sociale personalitățile politice fără a plăti, scrie AFP, preluată de Agerpres.

În reclamele politice trebuie să apară în mod clar o serie de informații: identitatea sponsorului și datele de contact ale acestuia, perioada în care se intenționează să fie publicate, sumele cheltuite pentru publicarea lor și termenele electorale la care se referă, dacă este cazul.

Țintirea reclamelor politice pe baza unor date personale cu privire la originea etnică, convingerile religioase, opiniile politice, apartenența sindicală, sănătatea sau orientarea sexuală a unei persoane este interzisă, exceptând un consimțământ explicit, conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), din 2018. În cazurile în care platformele sunt autorizate pentru o astfel de direcționare, ele trebuie să furnizeze o serie de informații cu privire la tehnicile utilizate.

„Alegerile nu trebuie să fie o întrecere a celor care folosesc metode opace și lipsite de transparență. Cetățenii trebuie să știe de ce văd un anunț publicitar, cine și cât a plătit pentru acesta, ce criterii de microdirecționare s-au utilizat. Noile tehnologii ar trebui să fie instrumente de emancipare, nu de manipulare”, a comentat, vicepreședinta Comisiei pentru valori și transparență, Vera Jourová.

Comisia propune, de asemenea, revizuirea normelor UE privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene. Cadrul actual prezintă o serie de lacune, care împiedică partidele și fundațiile să își desfășoare activitatea și să își îndeplinească misiunea de a face auzită vocea cetățenilor UE. Actualizările regulamentului urmăresc să faciliteze interacțiunile dintre partidele politice europene cu partidele membre naționale și la nivel transfrontalier, să sporească transparența, în special în ceea ce privește publicitatea politică și donațiile, să reducă sarcina administrativă excesivă și să îmbunătățească viabilitatea financiară a partidelor și fundațiilor politice europene, a precizat Comisia.

De asemenea, Executivul comunitar a propus actualizarea normelor în vigoare ale UE privind alegerile europene și locale pentru cetățenii UE care își au reședința într-un alt stat membru decât statul lor de cetățenie („cetățenii mobili ai UE”). Deși există aproximativ 13,5 milioane de astfel de cetățeni, foarte puțini își exercită dreptul de vot la alegerile europene și locale.

„În vederea asigurării unei participări favorabile incluziunii în perspectiva alegerilor europene din 2024, Comisia propune modificări specifice ale directivelor existente privind drepturile electorale, inclusiv, printre altele, obligația de a-i informa în mod proactiv pe acești cetățeni despre drepturile lor electorale, folosirea de modele standardizate pentru înregistrarea în calitate de alegători sau de candidați, precum și utilizarea unei limbi vorbite pe scară largă de cetățenii mobili ai UE care își au reședința pe teritoriu. Propunerea include, de asemenea, garanții pentru cetățenii mobili ai UE, menite să asigure că aceștia nu sunt eliminați de pe listele electorale din țara lor de origine”, arată comunicatul Comisiei.

Propunerile urmează acum să fie discutate de către Parlamentul European și Consiliu. În vederea asigurării faptului că alegerile pentru Parlamentul European din 2024 se vor desfășura în conformitate cu cele mai ridicate standarde democratice, noile norme ar trebui să intre în vigoare și să fie pe deplin puse în aplicare de statele membre până în primăvara anului 2023, și anume cu un an înainte de alegeri.