Interpelarea, transmisă luni, conține următoarele întrebări:

1) Care este motivul pentru care România nu urmează modelul țărilor din alianțele politice și militare din care facem parte, care au decis expulzarea diplomaților ruși, o dată cu escaladarea conflictului militar din Ucraina, provocat și întreținut de către regimul de la Moscova?

2) Având în vedere faptul că țări din vecinătatea noastră au decis ca, din rațiuni de securitate, să expulzeze diplomați ruși, care ar fi probabilitatea ca țara noastră să fie în afara acestor pericole (un exemplu ar fi tentativele de dezinformare cu privire la războiul din Ucraina, declanșat de către Rusia)?

3) În Strategia Națională de Apărare a Țării (2020 - 2024), la pagina 224 , sunt prevăzute următoarele aspecte cu privire la pericolul de pe flancul estic: ,,Potențialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive și agresivității Federației Ruse din ultimii ani și al perfecționării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context național”. Având în vedere faptul că Federația Rusă este recunoscută pentru perfecționarea instrumentarului hibrid mai ales în timpul crizelor de securitate, fapt confirmat inclusiv de Strategia noastră de apărare, ce măsuri propune Ministerul Afacerilor Externe pentru a ameliora aceste riscuri?

4) Cum își propune Ministerul Afacerilor Externe combaterea riscurilor de securitate asociate războiului provocat de Rusia în Ucraina, materializat prin dezinformări din partea Ambasadei Rusiei la București5 , dar și o relație lipsită de onestitate în raport cu presa și societatea civilă?

Pavel Popescu mai spune în interpelare că, potrivit Radio Free Europe, patru țări europene (Olanda, Belgia, Irlanda și Cehia) au decis expulzarea unor diplomați ruși de pe teritoriul țărilor lor, în urma unor acuzații de spionaj.

Dintre acestea, Olanda a expulzat 17 diplomați, Belgia - 21 diplomați, Irlanda - 4 și Cehia - 1. Decizii similare privind expulzarea diplomaților au fost luate și de către guvernele din Statele Unite ale Americii, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Estonia, Latvia, Lituania și Muntenegru, după cum o arată o analiză realizată de Aljazeera1.

Popescu mai arată că doar în luna martie, țările baltice au procedat la expulzarea unui număr de zece diplomați ruși, iar doi dintre ei s-au dovedit a efectua operațiuni de intelligence pe teritoriul țărilor lor.

"Aceste acțiuni ale țărilor în vecinătatea cărora ne aflăm și în compania cărora ne situăm în alianțele din care facem parte ne demonstrează faptul că flancul estic este mai expus decât oricând tentativelor de destabilizare și tacticilor asociate războiului hibrid, coordonate de regimul de la Moscova. Pentru a combate aceste tactici de dezinformare specifice războiului hibrid pe flancul estic, acțiunile politice ale reprezentanților statului român sunt definitorii pentru statutul României în regiune - țară garantă a securității și stabilității, care onorează principiile NATO. Din nefericire, unii dintre reprezentanții statului român nu înțeleg rolul important al acestora în ameliorarea efectelor crizei de securitate în care ne aflăm cu toții - în acest sens, putem vedea vizita celor 4 parlamentari români la ambasadorul Rusiei la București, care a avut loc în urmă cu câteva zile. Astfel de abordări nu ne fac cinste, contribuie la degradarea imaginii țării în spațiul internațional, deci trebuie combătute cu fermitate, prin limitarea pârghiilor de influență ale Moscovei la București până la eliminarea totală a acestora", a mai explicat liberalul.