Astfel, în contextul consumului extrem de scăzut de carte și a problemelor grave generate, precum analfabetismul funcțional, Sebastian Burduja susține că România are nevoie de o lege pentru Ziua Națională a Lecturii, care să creeze cadrul derulării de activități specifice de încurajare a cititului, la nivel național și pe plan local. 

„România se va dezvolta cu adevărat doar atunci când românii se vor reîndrăgosti de carte. Din păcate, cifrele de azi sunt dramatice. Un român citește mai puțin de cinci minute pe zi și circa o carte pe an, în medie. În comparație, un neamț citește 16 cărți pe an, în medie. Există, în mod clar, o legătură strânsă între preocuparea pentru lectură și dezvoltarea economică și socială a unei țări. Un studiu al Băncii Mondiale arată că ratele mari de alfabetizare sunt asociate cu populații mai sănătoase, mai puține infracțiuni, o creștere economică mai mare. Și ONU consideră educația drept cheia pentru a stopa sărăcia, a proteja planeta și a ne asigura că toți oamenii se bucură de pace și prosperitate. Cercetările au arătat că cititul este o abilitate vitală pentru a putea avea succes în societate și pentru a putea accede la un loc de muncă bun", spune deputatul.

Date prezentate de liberal privind lectura în România:

Românii citesc mai puțin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte, deși toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru dezvoltarea armonioasă și reducerea stresului, la nivel individual, respectiv pentru progresul economic și social, la nivel colectiv. 

Șase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al Universității Sussex, alături de creșterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului și creativității. 

România se confruntă cu un nivel tot mai scăzut de consum de carte. Conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în 2018, doar 16% dintre români susțin că citesc cărți lunar, în timp ce 35% declară că nu au citit niciodată o carte.

De asemenea, un alt studiu Eurostat arată că românii dedică numai 5 minute pe zi cititului și că doar 6,2% dintre români se raportează la lectură ca la o modalitate de a-și petrece timpul.
Doar 20% dintre români citesc o dată pe lună și 8% citesc zilnic. 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc. România se află pe penultima poziție dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul „citire".

România se clasează printre ultimele țări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcțional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și nu pot reflecta asupra scopului unui text. Toate acestea sunt abilități care se pot dezvolta prin lectură.

În expunerea de motive, deputatul Burduja arată că, urmând modelul altor state care au ales zile naționale de lectură care coincid cu zilele de naștere ale marilor lor scriitori, instituirea Zilei Naționale a Lecturii pe 15 februarie este firească și binevenită, fiind data nașterii a două mari personalități, cu un rol fundamental în dezvoltarea școlii românești și în promovarea lecturii în România atât prin operele lor literare, cât și prin activitatea politică și socială: Titu Maiorescu (n. 15 februarie 1840 - d. 18 iunie 1917, București) și Spiru Haret (n. 15 februarie 1851 – d. 17 decembrie 1912).