Proiectul pentru modificarea și completarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României, prevede împărțirea României după cum urmează:

În proiect este prevăzut faptul că "biroul administrativ-teritorial - structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă și atribuții delegate, înființată la nivel local în subdiviziuni administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință a unității administrativ-teritoriale, în subordinea primăriilor, pentru a soluționa problemele curente ale colectivității locale".

De asemenea, "comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală în număr de minim 5.000 locuitori unită prin comunitate de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală și gospodărească a localităților rurale”, mai spune inițiatorul.

Benga vrea și ca orașul să fie definit ca "unitatea administrativ-teritorială de bază declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii criteriilor prevăzute de legislația privind amenajarea teritoriului național. Orașul este alcătuit din zone rezidențiale, zone industriale și de afaceri, cu multiple dotări edilitare cu fimcții administrative, industriale, comerciale, politice, sociale și culturale destinate deservirii unei populații în număr de minim 10.000 locuitori dintr-o zonă geografică mai întinsă decât limitele administrative ale acestuia, de regulă situate împrejur”.

Într-o postare pe Facebook, Benga susține că proiectul conține "o viziune cuprinzând trei puncte centrale ale acestui subiect extrem de spinos: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate". El a adăugat că, "sub o formă sau alta, trebuie să intre odată și odată în dezbaterea oficială a legislativului".

"Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasa de reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosustina și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid. Am propus o viziune de comasare județelor care să respecte identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării, dar totodată și fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi. Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă așa cum am spus-o de nenumărate ori consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritoriala este una dintre cele mai importante", a mai notat Benga în mesaj.

În aprilie 2023, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a cerut o reformă administrativă după ce guvernanții s-au plâns de "gaura" de la bugetul de stat. CCIR a propus atunci ca din 42 de județe să fie 15, redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.