Proiectul privind unirea a primit 213 voturi "pentru" respingere, un vot " contra" și 11 abțineri. Inițiativa privind denunțarea Tratatului încheiat cu Ucraina în 1997 a primit 233 de voturi "pentru" respingere, un vot "împotrivă" și două abțineri.

Membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere asupra propunerii legislative, invocând că Guvernul României a recunoscut independența Republicii Moldova la data proclamării acesteia, respectiv 27 august 1991, iar prin Declarația din 28 august 1991, Camerele reunite ale Parlamentului României „au luat act cu deosebită satisfacție de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chișinău, din ziua de 27 august 1991, prin care a proclamat independența Republicii Moldova”.

De asemenea, adoptarea unei legi prin care s-ar stipula că „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova” ar contraveni flagrant obligațiilor de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, care revin României în baza normelor imperative consacrate prin Carta ONU. În plus, prin Actul Final de la Helsinki (1975), România, alături de celelalte state semnatare, s-a angajat să respecte inviolabilitatea frontierelor din Europa și să se abțină de la orice atentat împotriva acestor frontiere, se mai arată în raportul Comisiei.

De asemenea, deputații menționează că, drept prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră susține activ eforturile privind integrarea europeană a Republicii Moldova, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

"Acest obiectiv constant al politicii externe românești este cu atât mai semnificativ în contextul în care Republica Moldova a primit la Consiliul European din perioada 23-24 iunie 2022 statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar România este principalul susținător al demersurilor de integrare europeană întreprinse de autoritățile Republicii Moldova", se mai arată în raport.

În 2022, Alianța pentru Unirea Românilor, partid din care Diana Șoșoacă nu mai face parte, îi îndeamna pe președinții României și ai Republicii Moldova, precum și cele două parlamente, să inițieze cât mai rapid discuții și negocieri pentru a deschide calea reunirii celor două state.

În contextul agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei, România are responsabilitatea protejării etnicilor români din afara granițelor de nord și de est, susținea, atunci, AUR.

Unirea cu Republica Moldova este un subiect nelipsit de pe agenda liderilor extremiști de la București.

+++

Proiectul prin care Șoșoacă a propus anexarea de teritorii ucrainene, respins și el

Și proiectul cu privire la denunțarea Tratatului încheiat cu Ucraina în 1997 și a solicitării începerii demersurilor pentru anexarea pe cale diplomatică a teritoriilor românești deținute ilegal de aceasta a fost respins de deputați.

Șoșoacă a explicat când a depus proiectul că demersul ei se circumscrie atribuțiilor unui parlamentar pentru care există imunitate parlamentară conform art. 72 Constituție, care nu poate fi ridicată niciodată pentru vot, inițiative legislative, opinii și declarații politice.

"Ucraina, un stat fără granițe stabilite cu vecinii și neînregistrate la ONU, s-a gândit să bage frica în oricine altcineva ar îndrăzni să mai facă acest gest și a anunțat oficial că va impune sancțiuni împotriva senatoarei Diana Iovanovici-Șoșoacă, declarând-o persona non grata în Ucraina și o amenințare la adresa securității și siguranței naționale a Ucrainei, fapt fără precedent și inacceptabil din orice punct de vedere ai privi lucrurile", a declarat, atunci, senatoarea.

Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko, a anunțat inițierea de sancțiuni împotriva senatoarei Diana Șoșoacă, după ce aceasta a depus un proiectul de lege.

MAE din Ucraina consideră că senatoarea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.

Ea a arătat că, la câteva ore de la anunțul MAE ucrainean, "pe site-ul celor condamnați la moarte ai Ucrainei a apărut și numele Senatorului Diana Iovanovici-Șoșoacă, cu toate datele de identificare, astfel ca racheții care trebuie să își pună în aplicare planul de ucidere al subsemnatei să aibă acces direct la numărul de telefon și adresa de domiciliu".