O investigație Rise Project arată că există o diferență de 115.000 de euro între veniturile din chirii trecute de președintele Klaus Iohannis în declarațiile de avere și sumele din contractele semnate. Administrația Prezidențială a transmis precizări

Administrația Prezidențială a transmis, după publicarea investigației, că toate veniturile obținute de Klaus Iohannis au fost trecute în declarațiile de avere.  

Potrivit declarației de avere depusă de Klaus Iohannis la începutul lui 2015, soții Iohannis obțin venituri anuale din chirii în valoare de 228.132 lei (aproximativ 50.500 de euro). Această sumă a fost trecută în toate declarațiile de avere depuse de Klaus Iohannis în perioada 2010-2014.

Înainte de 2010, veniturile declarate din chirii erau mult mai mici. O comparație între sumele din declarațiile de avere și contractele de închiriere între Klaus Iohannis și câteva firme și obținute de Rise Project de la Registrul Comerțului arată că președintele ”ar fi putut încasa, ani la rând, sume mai mari decât cele pe care le-a făcut publice”.

Astfel, între 2004 și 2007, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este de 115.000 de euro.

Rise Project susține că din consultarea contractelor reiese că în această perioadă soții Iohannis au încasat chirii în valoare de 150.000, în timp ce în declarațiile de avere sunt trecute venituri totale de doar 35.000 de euro.

În noiembrie 2001, soții Iohannis și Ioan Baștea – proprietari ai unui spațiu comercial din centrul Sibiului – și Raiffeisen Bank SA au încheiat un contract de închiriere de 20.000 de dolari pe an. Pe 29 decembrie 2006, contractul a fost prelungit cu zece ani. Cu această ocazie, Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro. Jumătate din sumă ar fi trebuit să le revină soților Iohannis și să se regăsească în declarația de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008.

Potrivit Rise Project, cei 90.000 de euro nu au fost trecuți în declarația de avere, în locul lor, Iohannis consemnând o sumă de aproape douăzeci de ori mai mică: 16.278 de lei. Sumă care se regăsea și în declarațiile de avere din 2005 și 2006, când, conform contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de de dolari pe an.

Investigația Rise Project arată că se înregistrează diferențe și între veniturile menționate în declarația de avere a lui Iohannis și cifrele consemnate în contractele de închiriere ale unui apartament de pe Strada Someșului către firma Netex Production, o societate comercială cu sediul în Timișoara.

Președintele României nu a răspuns la întrebările pe care RISE i le-a transmis prin intermediul biroului de presă al Administrației Prezidențiale.

La solicitarea Rise Project, Agenția Națională de Integritate (ANI) a precizat că are în curs o anchetă referitoare la „evaluarea averii” lui Klaus Iohannis, începută în 2010.

Ancheta a fost sistată, însă, în noiembrie 2014, când Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale. Potrivit legii controlului averii demnitarilor, 115/1996, averea președintelui României poate fi cercetată numai după ce acesta își încetează mandatul.

În timpul mandatului, o astfel de cercetare poate fi făcută numai la solicitarea, prin vot, a plenului reunit al celor două Camere ale Parlementului. Mai multe detalii AICI

Reacția Administrației Prezidențiale 

Administrația Prezidențială a comunicat, luni, după publicarea investigației Rise Project, că "toate veniturile obținute de președintele României, domnul Klaus Iohannis, din închirierea imobilelor deținute în proprietate și coproprietate se regăsesc integral în declarațiile de avere depuse".

"Nu există nicio sumă provenită din chirii care să nu fi fost declarată din 2004 până în prezent. Totodată, din chiria pe care a încasat-o în nume propriu, precum și în numele și pentru coproprietar, domnul Klaus Iohannis a achitat toate taxele și impozitele aferente întregii sume provenite din închirierea imobilelor. Toate veniturile au fost menționate în declarațiile de avere depuse succesiv și orice altă modalitate de calcul al acestora constituie doar o speculație, care nu este conformă cu realitatea", se mai arată în comunicat.