Proiectul USR propune modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală astfel încât să se extindă aria infracțiunilor în legătură cu care să poată fi dispusă confiscarea extinsă (să se aplice pentru toate faptele penale pentru care maximul special al pedepsei este de 4 ani sau mai mare, dacă sunt susceptibile de a procura un folos material făptuitorului). 

„Averea dobândită prin furt trebuie confiscată. Ani de zile, infractori cu legături în mediile politice au făcut averi de neimaginat pentru românii cinstiți. Această stare de fapt trebuie să încetez și va înceta”, declară președintele USR, Dan Barna, potrivit unui comunicat de presă transmis de USR.

Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracționale săvârșite în Uniunea Europeană trebuia transpusă integral în legislația românească până în octombrie 2015. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că ar fi afectat unele interese, drept pentru care Comisia Europeană s-a văzut nevoită să declanșeze procedura de infrigement împotriva României, ceea ce înseamnă că țara noastră riscă sancțiuni însemnate, care pot ajunge și la 115.000 euro pentru fiecare zi de întârziere.

"Puținele modificări legislative făcute de către autoritățile de la București în sensul transpunerii Directivei europene s-au concretizat, mai degrabă, în piedici în calea confiscării extinse, introducându-se în Codurile penale prevederi care restrâng nejustificat aria de aplicare a confiscării extinse (să poată fi confiscate doar bunurile achiziționate cu cel mult 5 ani înainte sau după săvârșirea infracțiunii și numai dacă au fost comise anumite infracțiuni, valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată să depășească vădit veniturile obținute în mod licit etc.)", mai spune USR, potrivit sursei citate.

„Recuperarea prejudiciilor cauzate prin infracțiuni este esențială pentru orice de stat de drept și pentru o Justiție completă, înfăptuită până la capăt. Sub acest aspect legislația noastră este șchioapă. Deși trebuia să efectuăm aceste modificări de punere în acord a legislației noastre penale cu Directiva 2014/42/CE până în octombrie 2015, iată că au trecut aproape 5 ani și acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce a generat deschiderea procedurii de infringement față de România. Au mai existat astfel de proiecte, unele inițiate chiar de Guvern, dar ele au fost ținute prin sertarele Parlamentului, în special de Comisia Iordache. Mai mult, proiectul forțat de Dragnea, votat în Parlament și picat, în cele din urmă, la Curtea Constituțională era chiar contrar acestei directive și restrângea posibilitatea dispunerii măsurii de siguranță a confiscării extinse”, declară deputatul USR Stelian Ion.

De asemenea, proiectul elimină limita de 5 ani pentru dobândirea bunurilor ce pot fi confiscate și introduce un criteriu de apreciere constând în diferența dintre venituri și „standardul de viață” al persoanei condamnate, putându-se include aici și averea persoanelor asupra cărora condamnatul are influență.