USR, despre candidatura lui Nicușor Dan la prezidențiale: Avem candidat - Elena Lasconi

Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, a spus despre anunțul lui Nicușor Dan cu privire la candidatura la prezidențiale că USR l-a susținut la primăria Bucureștiului și în 2020, și anul acesta, pentru că a arătat că știe ce e de făcut la capitală,
Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, a spus despre anunțul lui Nicușor Dan cu privire la candidatura la prezidențiale că USR l-a susținut la primăria Bucureștiului și în 2020, și anul acesta, pentru că a arătat că știe ce e de făcut la Capitală, are un plan și se ține de el.
"E multă treabă de făcut aici și are toată susținerea noastră pentru a duce la capăt acest proiect pe care și l-a asumat în fața bucureștenilor. Avem candidat la prezidențiale, ales în Congres, și anume Elena Lasconi. Peste 1,7 milioane de români i-au acordat încrederea și votul și au trimis-o în turul 2. Acest vot trebuie respectat. O să-l ascultăm și pe Nicușor să înțelegem cum vede el alegerile prezidențiale. Momentan nici nu știm când vor fi alegeri. Acum prioritatea noastră e să facem un guvern dacă vom găsi bună credință, asumarea situației bugetare și curaj pentru reforme la PSD și PNL”, a transmis Moșteanu printr-un mesaj pe Facebook.
de Iuliu 17 Dec 2024 16:04
Cum s-a ajuns la această criză politică fără precedent? Degringolada cu cele patru tipuri de alegeri din anul 2024 vine de la acești imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”. Coaliția de guvernare PSD-PNL a decis încă din luna aprilie calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
-9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
-15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
-8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare.
Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă, acest „Moș Teacă” intrat în politică precum orbul în Brăila, s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfășurarea alegerilor prezidențiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidențiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare în trei duminici la rând soldată cu esuarea alegerilor prezidentiale în acest an electoral si reprogramarea lor în primul trimestru din anul viitor.
Pe de altă parte, această „criză politică” are la bază lipsa de reglementări clare din domeniul justitiei, inclusiv cele din Constituția României. De aceea, se impune o reformă constituțională menită să ducă la eliminarea ambiguitătilor din legea fundamentală constatate in decursul timpului. De aceea, după unii „constitutionalisti” ar fi nevoie de o nouă Constituție deoarece încercarea de a amenda această constituție poate produce efecte încă mai rele decât cele pe care le generează actuala Constituție a României .
Pe parcurs au fost enuntate principalele teme care ar trebui să facă obiectul reformei constitutionale:
1.România – „stat național unitar”, consfințit prin realizarea României Mari;
2.Tipul de regim politic: Republică prezidențială sau parlamentară, (Vezi si https://www.cotidianul.ro/republica-sau-monarhie/);
3.Tipul de parlament: Bicameral sau Unicameral, cu definirea clară a atributiilor fiecărei camere;
4.Imuniatea parlamentarilor, doar pentru declaratii politice;
5.Utilizarea ordonanțelor de urgență, numai în cazuri exceptionale ;
6.Organizarea adminsitrativ-teritorială prin reducerea numarului de UAT si regionalizarea, introducerea termenului de „regiune” în legea fundamentală;
7.Statutul Curții Constituționale, interzicerea unor decizii care adaugă la constituție;
8.Rolul referendumului în procesul legislativ, consultarea populatiei numai pentru chestiuni de importantă majoră;
9.Consiliului Superior al Magistraturii, inlăturarea suprapunerilor cu atributiile executivului;
10.Definirea drepturilor cetățenești.