Inițiativa vine, potrivit formațiunii, ca răspuns la semnalele de alarmă trase de societatea civilă, de silvicultori și de peste 10.000 de cetățeni care au semnat petiții publice

Conform legislației actuale, accesul public pedestru în pădure este permis „numai în zone amenajate, pe trasee și poteci marcate în acest sens, pe drumurile forestiere și în pădurile cu funcții de protecție, predominant sociale”.

Astfel că, în majoritatea cazurilor, pădurile sunt închise, în realitate, publicului larg pentru că doar un număr infim de păduri au trasee marcate sau sunt considerate cu rol predominant social, susține Uniunea.

„Codrul, frate cu românul. Doar în poezie, din păcate, nu și în realitatea României anului 2022. Vreți să mergeți să vă plimbați prin pădurile din România? În multe cazuri, veți găsi drumuri blocate, bariere cu lacăt puse, semne de interzis. Deși nu ne putem, deocamdată, compara în acest domeniu, din punct de vedere legislativ, cu țările nordice, putem, cel puțin, introduce în legislație amendamente care să nu ne mai țină departe de pădurile noastre”, a declarat deputata Diana Buzoianu.

„Pădurea este un bun de interes național. Trebuie ca toți să ne bucurăm de ea și, în același timp, toți trebuie să o protejăm. Proiectul legislativ pe care l-am inițiat aduce în atenție un lucru simplu, pe care noi toți vrem să-l putem face: să ne bucurăm de natură, de aer curat și să putem proteja pădurea. Proiectul aduce libertatea de a te plimba prin pădure, dar îți cere responsabilitate și atenție atunci când o faci. Ne gândim să aducem în atenția Ministerului Mediului crearea unei aplicații prin care să putem afla frumusețea și beneficiile locului, dar și pericolele la care ne putem expune. Toate amenajamentele sunt în format GIS și crearea unei asemenea aplicații nu va fi foarte complicat”, a precizat senatorul Aurel Oprinoiu.

Proiectul depus modifică Codul silvic, astfel încât acesta să prevadă doar faptul că „accesul public pedestru în pădure este permis, pe răspunderea celui care intră în pădure”.

USR mai afirmă că este o prevedere legală care există, de altfel, în numeroase alte state membre, inclusiv state în care accesul la natură are rang constituțional.