Plenul Senatului a votat, luni, proiectul legii votului prin corespondență, care permite românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate să opteze pentru această modalitate de vot la alegerile prezidențiale, parlamentare și europarlamentare.

Proiectul a fost aprobat cu 117 voturi "pentru" și 10 "împotrivă".
 
Camera Deputaților este for decizional.
 
Potrivit proiectului de lege, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale, parlamentare și la europarlamentare trebuie să se înscrie în Registrul Electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență.
 
Ei pot face această opțiune fie prin cerere scrisă depusă personal sau transmisă prin poștă la misiunea diplomatică din statul în care locuiesc, fie prin completarea formularului electronic pus la dispoziție de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). În ambele cazuri este necesară și o copie a unui înscris oficial emis de către statul respectiv din care să rezulte adresa de domiciliu sau de reședință.
 
Pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, perioada de înscriere în Registrul electoral este între 1 martie a anului în care au loc alegerile și 30 iunie a aceluiași an.
 
Pentru europarlamentare, înscrierea se face între data de 30 noiembrie a anului anterior scrutinului și data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile.
 
Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență nu își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secției de votare.
 
În termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, AEP întocmește și tipărește listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondență. Listele vor cuprinde numele alegătorilor care au optat pentru acest tip de vot și care nu se vor mai regăsi și pe listele electorale permanente.
 
La fiecare 10.000 de alegători din străinătate se va înființa un birou electoral pentru votul prin corespondență, alcătuit din președinte, locțiitor și șapte membri propuși de către partidele politice participante la scrutin.
 
Românii din afara țării care vor dori să voteze prin corespondență vor primi un plic exterior autoadresat și prevăzut cu elemente de siguranță în care vor fi introduse plicul interior, certificatul de alegător, precum și instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot.
 
Confecționarea acestor documente și transmiterea lor vor fi asigurate de Poșta Română. Aceasta va transmite documentele, cu confirmare de primire, la adresa de domiciliu sau reședință indicată în lista electorală. 
 
Alegătorii trimit plicurile tot prin Poșta Română care le predă biroului electoral de circumscripție pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării. 
 
Proiectul a fost elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă, iar Comisia de Cod Electoral și-a asumat, în unanimitate, pe 13 octombrie, documentul.
 
AEP: Votul prin corespondență poate fi extins treptat și pentru cetățenii din țară
 
Autoritatea Electorală Permanentă a precizat, într-un comunicat de presă, că votul prin corespondență poate fi extins și implementat treptat și pentru cetățenii cu drept de vot din țară care, "din motive obiective nu se pot prezenta la urne în ziua scrutinului, în funcție de deciziile politice și de evaluarea impactului implementării acestui tip de vot alternativ cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2016”.
 
Președintele PMP, Eugen Tomac, a declarat, luni, la Realitatea tv, că este de acord cu acest proiect, singura rezervă exprimată referindu-se la implicarea Poștei Române. În opinia sa, buletinele de vot ar trebui să fie distribuite de către misiunile diplomatice.
 
Partidul M10 reclamă lipsa de sancțiuni în cazul încălcării legii
 
Partidul M10 a depus, luni, la Comisia de Cod Electoral o serie propuneri și observații la Proiectul de Lege privind votul prin corespondență, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, criticând faptul că proiectul de lege a fost discutat "în ultima clipă”.
 
"Este regretabil că abia acum, la aproape un an de la umilirea românilor din diaspora, se vorbește despre acest proiect. Prin discutarea proiectului de lege în ultima clipă, PSD urmărește probabil ca dezbaterea publică să fie minimă, sau chiar ca legea să nu poată intra în vigoare în timp util pentru scrutinele din 2016”, se arată în comunicatul M10. 
 
Partidul atrage atenția că propunerea legislativă a AEP nu prevede sancțiuni pentru cazurile în care legea nu este respectată, "ceea ce încurajează abuzurile și încălcările legii”.
 
De asemenea, M10 cere vot prin corespondență pentru toți cetățenii români țară și care au domiciliul într-o localitate și rezidența în alta, precum și aplicarea votului prin corespondență la toate tipurile de alegeri, inclusiv pentru alegerile locale și referendumuri.
 
EFOR: Ce ar trebui modificat
 
Potrivit Expert Forum (EFOR), legea privind votul prin corespondență trebuie să includă atât românii din străinătate, cât și pe cei din țară. Termenele de înscriere în Registrul Electoral ar trebui să fie prelungite, astfel încât să permită alegătorilor să depună cererea în timp util. 
 
Expert Forum propune ca înregistrarea să se încheie până cel mai devreme la data de începere a perioadei electorale.
 
EFOR apreciază că este "imperios” să existe cât mai multe mecanisme de siguranță, astfel încât "să existe alternative în cazul în care votul la distanță dă greș”.
 
În plus, alegătorul trebuie să aibă posibilitatea de a verifica online, în timp util, unde se află plicul său.
 
Totodată, legea trebuie să includă sancțiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE și Poșta Română în cazul neîndeplinirii atribuțiilor care le revin.