Votul prin corespondență a fost adoptat de către Senat
actualizat:
Plenul Senatului a votat, luni, proiectul legii votului prin corespondență, care permite românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate să opteze pentru această modalitate de vot la alegerile prezidențiale, parlamentare și europarlamentare.
Proiectul a fost aprobat cu 117 voturi "pentru" și 10 "împotrivă".
Camera Deputaților este for decizional.
Potrivit
proiectului de lege, românii cu domiciliul sau reședința în
străinătate care doresc să voteze prin corespondență la
alegerile prezidențiale, parlamentare și la europarlamentare trebuie să se înscrie în Registrul Electoral cu opțiunea pentru votul prin
corespondență.
Ei pot face această opțiune fie prin cerere scrisă
depusă personal sau transmisă prin poștă la misiunea diplomatică
din statul în care locuiesc, fie prin completarea formularului
electronic pus la dispoziție de către Autoritatea Electorală
Permanentă (AEP).
În ambele cazuri este necesară și o copie a unui înscris oficial
emis de către statul respectiv din care să rezulte adresa de
domiciliu sau de reședință.
Pentru
alegerile prezidențiale și parlamentare, perioada de înscriere în
Registrul electoral este între 1 martie a anului în care au loc
alegerile și 30 iunie a aceluiași an.
Pentru
europarlamentare, înscrierea se face între data de 30 noiembrie a
anului anterior scrutinului și data de 1 februarie a anului în care
au loc alegerile.
Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență nu își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secției de votare.
În
termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, AEP
întocmește și tipărește listele electorale din străinătate
pentru votul prin corespondență.
Listele
vor cuprinde numele alegătorilor care au optat pentru acest tip de
vot și care nu se vor mai regăsi și pe listele electorale
permanente.
La
fiecare 10.000 de alegători din străinătate se va înființa un
birou electoral pentru votul prin corespondență, alcătuit din
președinte, locțiitor și șapte membri propuși de către
partidele politice participante la scrutin.
Românii
din afara țării care vor dori să voteze prin corespondență vor
primi un plic exterior
autoadresat și prevăzut cu elemente de siguranță în care vor fi
introduse plicul interior, certificatul de alegător, precum și
instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Confecționarea
acestor documente și transmiterea lor vor fi asigurate de Poșta
Română. Aceasta va transmite documentele, cu confirmare de primire, la
adresa de domiciliu sau reședință indicată în lista electorală.
Alegătorii
trimit plicurile tot prin Poșta Română care le predă biroului
electoral de circumscripție pentru românii cu domiciliul sau
reședința în afara țării.
Proiectul
a fost elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă, iar Comisia
de Cod Electoral
și-a asumat, în unanimitate, pe
13 octombrie, documentul.
AEP:
Votul prin corespondență poate fi extins treptat și pentru
cetățenii din țară
Autoritatea
Electorală Permanentă a precizat,
într-un comunicat de presă,
că votul
prin corespondență poate fi extins și implementat treptat și
pentru cetățenii cu drept de vot din țară care, "din motive
obiective nu se pot prezenta la urne în ziua scrutinului, în
funcție de deciziile politice și de evaluarea impactului
implementării acestui tip de vot alternativ cu ocazia alegerilor
parlamentare din anul 2016”.
Președintele
PMP, Eugen Tomac, a declarat, luni, la Realitatea tv, că este de
acord cu acest proiect, singura rezervă exprimată referindu-se la
implicarea Poștei Române. În opinia sa, buletinele de vot ar
trebui să fie distribuite de către misiunile diplomatice.
Partidul M10 reclamă lipsa de sancțiuni în cazul încălcării legii
Partidul M10 a depus, luni, la Comisia de Cod Electoral o serie propuneri și observații la Proiectul de Lege privind votul prin corespondență, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, criticând faptul că proiectul de lege a fost discutat "în ultima clipă”.
"Este regretabil că abia acum, la aproape un an de la umilirea românilor din diaspora, se vorbește despre acest proiect. Prin discutarea proiectului de lege în ultima clipă, PSD urmărește probabil ca dezbaterea publică să fie minimă, sau chiar ca legea să nu poată intra în vigoare în timp util pentru scrutinele din 2016”, se arată în comunicatul M10.
Partidul atrage atenția că propunerea legislativă a AEP nu prevede sancțiuni pentru cazurile în care legea nu este respectată, "ceea ce încurajează abuzurile și încălcările legii”.
De
asemenea, M10 cere vot
prin corespondență pentru toți cetățenii români țară și
care au domiciliul într-o localitate și rezidența în alta, precum
și aplicarea votului
prin corespondență la toate tipurile de alegeri, inclusiv pentru alegerile locale și referendumuri.
EFOR: Ce ar trebui modificat
Potrivit
Expert Forum (EFOR), legea privind votul prin corespondență trebuie
să includă atât românii din străinătate, cât și pe cei din
țară. Termenele
de înscriere în Registrul Electoral ar trebui să fie prelungite,
astfel încât să permită alegătorilor să depună cererea în
timp util.
Expert Forum propune ca înregistrarea să se încheie până cel
mai devreme la data de începere a perioadei electorale.
EFOR
apreciază că este "imperios” să existe cât mai multe
mecanisme de siguranță, astfel încât "să existe alternative în
cazul în care votul la distanță dă greș”.
În
plus, alegătorul trebuie să aibă posibilitatea de a verifica
online, în timp util, unde se află plicul său.
Totodată,
legea trebuie să includă sancțiuni pentru birourile electorale,
AEP, MAE și Poșta Română în cazul neîndeplinirii atribuțiilor
care le revin.
Comentarii