Într-un interviu acordat EurActiv.ro, ambasadoarea Luminița Odobescu povestește cum au loc negocierile la Bruxelles și cum a reușit România să încheie un număr record de dosare, multe dificile și cu impact în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni.

În cifre seci, Președinția română a Consiliului Uniunii Europene (ianuarie-iunie 2019) a însemnat peste 2.000 de reuniuni ale grupurilor de lucru prezidate de partea română, 58 de consilii ministeriale și 59 de reuniuni ale ambasadorilor, peste 120 de evenimente tematice, cele mai multe în marja reuniunilor formale ale consiliilor ministeriale, și, cel mai important, cele 90 de dosare legislative încheiate în mai puțin de 100 de zile (în condițiile în care media e de 50 de dosare pe președinție rotativă).

În spatele acestor cifre se află o experiență unică, o muncă de echipă, negocieri care s-au întins pe durata a peste 10 ore și rezistență fizică. 

 ”Au fost foarte multe dosare dificile. Le-am luat dosar cu dosar, aș spune. Sigur, unele au avut sensibilități politice ridicate, cum a fost, evident, Directiva gazului sau cea a copyright, dar au fost momente intense și pe alte dosare, inclusiv pe negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune. Au fost 14 măsuri legislative pentru a pregăti UE în cazul lipsei unui acord cu Londra și am reușit să le închidem cu o săptămână înainte de finalul lunii martie, întrucât, inițial, aveam termenul de 29 martie pentru Brexit. Timpul nu a fost neapărat un aliat al nostru, am negociat mereu cu o presiune enormă a timpului asupra noastră pe aceste dosare. Noi am încercat să tratăm fiecare dosar cu seriozitate și cred că tocmai de aceea am reușit să avem succes, pentru că n-am încercat să facem o catalogare: dosare importante sau mai puțin importante. Am luat dosarele relevante de pe masă și am încercat să acționăm ca un «honest broker». Dar au fost unele dosare extrem de sensibile politic, în care într-o oră sau mai puțin de o oră trebuia să ne coordonăm cu foarte mulți parteneri la un nivel chiar ridicat ca să putem să le închidem. Pe de altă parte - acum putem să spunem, dar atunci nu au fost chiar momente foarte simple - negocierile au avut farmecul lor. S-a negociat zi și noapte, au fost negocieri încheiate la 3-4 dimineața, aveam o problemă dacă să sunăm sau nu Bucureștiul la acea oră să informăm sau să mai așteptăm. De multe ori ne-am suit în mașină și ne-am dus la negocieri la Strasbourg, dimineața se termina negocierea cu Parlamentul European și la ora 9:00 trebuia să prezint în fața ambasadorilor rezultatele. A fost extrem de interesant, a fost o muncă de echipă, am învățat foarte multe”, spune reprezentanta permanentă a României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu. 

Ambasadoarea consideră că a contat foarte mult maniera diplomației românești care ”se pliază foarte mult pe stilul multilateral”:

 

”În general, înainte de toate reuniunile, inclusiv cele de ambasadori, petreceam ore bune pe telefon cu majoritatea ambasadorilor din statele membre ca să cunoaștem marjele de negociere, să ne adaptăm cât mai bine. Sunam în timpul negocierilor ca să vedem dacă ne putem mișca. Am ținut cât mai aproape statele membre și asta ne-a ajutat foarte mult nu numai în închiderea dosarelor legislative, dar și confirmarea lor ulterioară de către statele membre. A fost o muncă intensă, interesantă, pentru că nu e simplu să negociezi cu PE. Mai întâi, trebuie să iei un mandat de la statele membre, deci prima dată negociezi în cadrul Consiliului cu cei 27 de parteneri, cu Comisia la masă, și cu mandatul de aici te duci să negociezi cu Parlamentul Euripean, cu marje foarte clare de negocieri. După aceea trebuie să te întorci la statele membre care să-ți confirme acest rezultat al negocierilor”.

 

”Contează foarte mult în primul rând pregătirea, determinarea, trebuie cunoscute dosarele, nu te poți duce în aceste negocieri nepregătit, sunt negocieri pe articole, trebuie să ai în sptatele tău echipe de experți, juriști. Contează foarte mult să cunoști marja de negociere, limitele pe care le ai de la celelalte state membre și mecanismele instituționale, modul în care negociază PE e diferit față ce ceea se suntem noi obișnuiți, e o negociere între grupurile politice, există raportori, deci trebuie să cunoaștem foarte bine nu numai mandatul ca atare primit de raportor de la Parlamentul European, prin vot, dar și limitele pe care le au diversele grupuri politice. A contat foarte mult în găsirea unui echilibru și rezistența fizică, deoarece am avut foarte multe negocieri care au durat 12-13 ore, până dimineața, dar și încăpățânarea de a nu ceda. De multe ori ne spuneam spre dimineață «noi nu ne oprim acum», pentru că negociam și sub o presiune a timpului și nu aveam timp să revenim, preferam să continuăm negocierile până reușeam să le închidem. În plus, am încercat întotdeauna să rămânem cu zâmbetul pe buze și să fim disponibili”, dezvăluie Luminița Odobescu.

Dincolo de eforturile pentru a ajunge la o înțelegere pe diverse dosare, echipa de la Bruxelles a fost atentă și la interesele României:

”În general, rolul Președinției este de a fi un honest broker, dar am fost întotdeauna atenți la interesele României și cred că e corect să spunem acest lucru. Nu am mers împotriva intereselor României pe diversele dosare. Noi lucrăm de mult timp pe afaceri europene și  cunoaștem foarte bine interesele Bucureștiului pe diverse dosare, așa că am încercat să le protejăm, să nu lucrăm împotriva intereselor românești, chiar dacă acest lucru nu e mereu  extrem de vizibil”. 

Testul de maturitate

Diplomatul consideră că prima Președinție română a Consiliului UE reprezintă ”un test de maturitate”, iar vocea României e acum ”solidă” în Uniune, fapt ce o ajută să-și promoveze mai bine interesele. 

 

”Nu a fost doar o Președinție care s-a rezumat la cele trei luni de negociere cu PE, am avut numeroase momente importante, cum a fost Summitul de la Sibiu, ulterior adoptarea fără discuție a Agendei Strategice a UE pentru următorul ciclu instituțional, au fost rezultate în materie de politică externă. Pe componenta de extindere, chiar dacă nu am obținut tot ce ne-am dorit, am reușit să menținem în topul Președinției române agenda de extindere a Uniunii cu Balcanii de Vest. De asemenea, în privința Parteneriatului Estic am avut conferința la nivel înalt organizată în luna mai, au fost extrem de multe evenimente organizate în România, la București, în întreaga țară, pe domenii specifice. Cred că această Președinție ne-a ajutat foarte mult să trecem un test, un test de maturitate în UE, la 12 ani după aderare, și cred că l-am trecut cu succes și acum vocea noastră e una solidă, care e mai bine auzită la nivelul instituțiilor europene și la nivelul statelor membre. Această experiență în ceea ce privește mecanismele UE din postura de președinte al Consiliului ne va ajuta să promovăm mai bine interesele naționale și până la urmă acesta trebuie să fie obiectivul nostru în continuare”,

 

afirmă Luminița Odobescu.

În opinia sa, experiența acumulată pe perioada Președinției române poate fi folosită de cei care se întorc în ministere pentru a întări capacitatea administrativă a instituțiilor de la București. În același timp, România trebuie să profite de moment și să promoveze români în instituțiile europene, mai ales în contextul unei noi Comisii Europene:

”E important să promovăm oameni în domenii de interes pentru noi, întrucât așa au făcut toate statele membre. Iar acum avem specialiști care au cunoscut practicile din bucătăria - nu întotdeauna foarte vizibilă - a mecanismelor de la Bruxelles, astfel că putem să ne promovăm mai bine interesele pe care le avem în momentul actual, pentru că suntem cunoscuți, avem o imagine foarte bună și un cuvânt mai greu în domeniul afacerilor europene”.


Preşedinţia română a Consiliului UE, în cifre

Mai mult pe EurActiv »