De la 1 iulie, Finlanda preia Preşedinţia rotativă a Consiliului. Helsinki vrea să se concentreze pe statul de drept, competitivitate şi incluziune socială, protejarea cetăţenilor şi calitatea UE de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

În multe privinţe, Helsinki poate fi considerată capitala europeană a reînnoirii. Guvernul de coaliţie condus de social-democratul Antti Rinne a venit la putere la începutul acestei luni în cadrul unui nou val de guverne de centru-stânga care au preluat puterea în UE. Unul dintre primele anunţuri politice a fost cel privind intenţia atingerii unei neutralităţi din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2035, cu mult înainte de obiectivul dezbătut în prezent de UE - 2050, relatează EurActiv.com.

De la 1 iulie, Finlanda va prelua de la România Preşedinţia Consiliului UE, zi în care se aşteaptă ca liderii europeni să nominalizeze preşedinţii principalelor instituţii ale Uniunii. În cadrul unei discuţii cu un grup de jurnalişti la Helssinki, Rinne a declarat că e "posibil" ca la summitul extraordinar convocat de Donald Tusk să se ajungă la un acord privind aceste posturi, în pofida divergenţelor dintre Franţa şi Germania privind procedura de numire a viitorului preşedinte al Comisiei Europene. 

Buget al Zonei Euro

În privinţa chestiunii unui buget al Zonei Euro, Rinne ar accepta un buget mic al Zonei Euro cu scopul de a sprijini investiţiile în acest spaţiu. El a subliniat că bugetul ar trebui să facă parte din cadrul financiar multianual. 

Statul de drept

Preşedinţia finlandeză e pregătită să intensifice presiunile asupra Ungariei, încă de la începutul mandatului. După ce România a tergiversat procedurile, Finlanda doreşte grăbirea procesului de sancționare a Budapestei. 

"Nu e posibil să le spunem cetăţenilor noştri că dăm bani statelor care nu respectă statul de drept", a precizat premierul Rinne.

Neutralitatea emisiilor de carbon

Va fi complicat de gestionat situaţia Ungariei, Finlanda având nevoie de Budapesta în încercarea de a stabili 2050 ca ţintă pentru neutralitatea emisiilor de carbon. Polonia, Cehia şi Estonia sunt şi ele reticente în a accepta acest obiectiv, dar Finlanda e încrezătoare că va reuşi să convingă cele patru ţări în timpul Preşedinţiei.

Discuţiile privind combaterea schimbărilor climatice sunt strâns legate de negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2021-2027. Bugetul multianual va fi prioritatea politică principală a Preşedinţiei finlandeze, premierul precizând că e "posibil" să se ajungă la un acord până la finalul lui decembrie. Discuţiile vor fi însă complicate de ieşirea Marii Britanii din UE, prevăzută pentru 31 octombrie. Un eventual Brexit fără acord va duce la un minus de circa 45 de miliarde de euro la bugetul Uniunii.