Exercițiile participative care implică tinerii europeni îi pot ajuta să înțeleagă mai bine procesele democratice, dar există temeri că decalajul dintre generații și lipsa unor acțiuni ulterioare le pot limita impactul, spun tinerii participanți.

Europenii sunt chemați tot mai des să participe la procesele decizionale la nivel local, național sau european, pentru a evalua deciziile care le afectează viața și comunitățile. 

Parlamentul francez de la Bruxelles, de exemplu, a introdus o comisie deliberativă, în care 36 de cetățeni selectați aleatoriu au fost chemați să discute cu 12 parlamentari rolul cetățenilor în timpul crizelor. 

Potrivit lui Ariane de Backer, o participantă de 22* de ani, experiența a ajutat-o să înțeleagă mai bine politica țării sale. 

Construirea încrederii

„Acest proces ar putea fi un instrument bun pentru a crea o mai bună încredere între tinerii cetățeni și politicienii lor”, a spus ea în cadrul Festivalului participării publice și democrației deliberative organizat de Comisia Europeană în octombrie. 

În același timp, reunirea cetățenilor poate contribui la identificarea problemelor care afectează o anumită comunitate sau regiune. 

Ilias Qacham, în vârstă de 26 de ani, care a participat la o convenție cetățenească în Occitanie, o regiune din sudul Franței, a declarat că experiența l-a ajutat să înțeleagă problemele care afectează regiunea în care trăiește și modul în care politicienii lucrează pentru a rezolva problemele. 

În opinia sa, exercițiile participative pot contribui la „reconcilierea tinerilor cu politica și la a-i face să se simtă implicați”. 

Acțiuni ulterioare

Cu toate acestea, potrivit lui Quentin Madi, un membru de 27 de ani al Comitetului de mediu din Adunarea cetățenilor din Paris, experiența a fost o „lovitură în vânt”, deoarece „nimic nu se schimbă” în urma contribuției cetățenilor. 

Acest sentiment este împărtășit de mulți dintre participanții la Conferința privind viitorul Europei (CoFoE), o serie majoră de dezbateri la nivelul UE în care cetățenii au fost chemați să propună recomandări pentru a modela viitorul UE. 

Joy Clara Schäflein, în vârstă de 23 de ani, care a participat la unul dintre grupurile de cetățeni, a declarat că participanții așteaptă în continuare ca UE să acționeze în conformitate cu recomandările prezentate în luna mai. 

„Este sarcina politicienilor să continue procesul”, a spus ea, adăugând că este „foarte îngrijorată” că recomandările vor fi în cele din urmă ignorate de instituțiile UE și de statele membre. 

Decalajul între generații

Mai mult, potrivit tinerilor cetățeni, vârsta participanților la aceste inițiative poate afecta deciziile luate în timpul adunării. 

„La Paris, există o distanță între tineri și bătrâni în ceea ce privește probleme ecologice”, a spus Quentin Madi, explicând că tinerii participanți au insistat pentru mai multe spații verzi, în timp ce cetățenii mai în vârstă au subliniat nevoia de parcări auto pe străzi. 

Potrivit dnei Joy Clara Schäflein, o problemă similară afectează și țara ei, Germania, unde tinerii tind să se simtă ignorați de generațiile mai în vârstă. 

Totuși, alții susțin că schimburile între generații pot contribui la rezolvarea problemelor și pot conduce la schimbare. 

„Am explorat aceasta cu tinerii și ne-au spus că există o valoare în acest domeniul”, a declarat Dermot O’Brien din cadrul Consiliului Național al Tineretului din Irlanda pentru EURACTIV, adăugând că generații diferite ar putea împărtăși aceleași preocupări, deși cu perspective diferite. 

„Ei au recunoscut că ar putea exista o valoare adăugată în acest tip de dialog între generații despre aspecte precum schimbările climatice sau despre modul în care vedem diversitatea și incluziunea”, a adăugat el.