Într-un raport din 2021, Parlamentul European a propus experimentarea bugetării participative la nivelul UE, permițând europenilor să participe la deciziile de cheltuire a banilor Uniunii.

Raportul a analizat „cum am putea noi, cei de la nivelul UE, să completăm procesul decizional, oferindu-le cetățenilor noi instrumente pentru participare”, a declarat raportorul Helmut Scholz pentru EURACTIV.

În opinia dlui Helmut Scholz, actuala situație politică din Europa ar putea crea un „impuls suplimentar potrivit” pentru regândirea modului în care este discutat bugetul UE. „Cheltuim miliarde de euro pentru apărarea Uniunii sau cheltuim acum aceste miliarde pentru mediu, atenuarea schimbărilor climatice, alte politici energetice, migrație?”

Fezabilitate

A permite cetățenilor să codecidă bugetul UE ar putea fi o provocare, dar este „absolut fezabilă”, potrivit dnei Elisa Lironi, manager senior în cadrul Serviciului European pentru Acțiune Cetățenească (ECAS).

În opinia sa, bugetarea participativă de la nivelul UE ar trebui să înceapă cu o mică parte din buget, întrebându-i pe cetățeni „unde ați dori ca Uniunea Europeană să cheltuiască această sumă prevăzută în buget?”, similar unui proces de consultare.

Totuși, introducerea unui astfel de instrument la nivelul UE nu este „imediată”, a declarat Alberto Alemanno, profesor Jean Monnet de politică de drept al Uniunii Europene, École des hautes études commerciales de Paris (HEC Paris). „Nu este atât de imediat să-i implicăm pe cetățeni în alocarea bugetelor europene”, a declarat acesta pentru EURACTIV. Întrucât fondurile europene sunt transferate, în general, autorităților naționale responsabile cu redistribuirea acestor resurse, „bugetarea participativă de la nivel european poate fi concepută și proiectată numai pe linii naționale”, a afirmat Alberto Alemanno.

Cu toate acestea, UE ar putea juca un rol esențial în a determina statele membre să consulte cetățenii cu privire la cheltuirea fondurilor Uniunii.

Orientarea UE

„Dacă Uniunea Europeană nu le va forța, nu le va convinge prin furnizarea tuturor metodelor, inclusiv prin condiționarea asigurării fondurilor pentru bugetarea participativă, nu cred că se va întâmpla atât de repede pe cât ne-am dori”, a menționat acesta. În opinia dlui Alberto Alemanno, UE ar trebui să pregătească un „set de instrumente de bugetare participativă” pentru autoritățile naționale, care să stabilească metodele și procedurile care trebuie utilizate.

Între timp, planul de redresare postpandemică, NextGenerationEU, ar putea servi drept „un studiu de caz potrivit despre ceea ce să nu faci”, a afirmat el. Planul de redresare în valoare de 800 de miliarde EUR a fost conceput la nivelul UE cu o abordare de tip descendent, în pofida faptului că este „probabil cea mai mare încercare a Uniunii Europene de a transfera resurse de la nivel european la nivelul cetățenilor”.

„Nu a fost nimic participativ în acest caz”, a spus Alberto Alemanno, adăugând că ar fi trebuit să se desfășoare consultări la nivel național pentru a aloca o parte din fonduri în funcție de așteptările cetățenilor.

De la nivelul orașelor la nivelul UE

Deși administrațiile naționale sunt încă reticente în legătură cu introducerea de scheme de proiectare în comun, în ultimele două decenii, orașele europene au utilizat pe scară largă instrumente participative. Europa numără peste 4 500 de procese de bugetare participativă, iar unele țări, cum ar fi Scoția și Polonia, au introdus chiar cadre naționale care impun administrațiilor locale să consulte cetățenii cu privire la cheltuirea resurselor.

Elisa Lironi a afirmat că avantajul utilizării bugetării participative la nivel local rezidă în faptul că „oamenii pot vedea imediat efectele acesteia, pot vedea cu adevărat că banii sunt alocați pentru a crea un nou parc în cartier sau o școală nouă”. În opinia sa, bugetarea participativă ar putea fi „foarte concretă” și la nivelul UE, mai ales dacă se concentrează pe aspecte transversale, cum ar fi alocarea de fonduri pentru Erasmus și pentru alte programe ale UE.

Totuși, implicarea cetățenilor în alte chestiuni de la nivel național sau european ar putea fi mai dificilă, potrivit dlui Alberto Alemanno. „A defini dacă o țară europeană precum Spania ar trebui să investească mai mult în energia din surse regenerabile și să stimuleze vehiculele electrice în ceea ce privește reducerea numărului de sticle de plastic de pe piață reprezintă o decizie care ar putea fi resimțită un pic mai departe”, a adăugat acesta.

Alberto Alemanno rămâne optimist că bugetarea participativă are un viitor dincolo de procesul decizional local. Fiind deja un exercițiu „permanent și instituționalizat” la nivel de oraș, el a menționat că bugetarea participativă este mai dezvoltată decât alte instrumente de participare civică și mai probabil să se extindă la nivel național și european.