Plantarea de copaci, îmbunătățirea benzilor de biciclete, sprijinirea polenizatorilor, crearea de locuri de parcare verzi – acestea sunt doar câteva dintre propunerile care le-au fost indicate liderilor din Helsinki, Grenoble și Varșovia atunci când au întrebat cetățenii cum ar trebui să cheltuiască bugetul local 2021.

„Majoritatea cetățenilor solicită proiecte care au un impact asupra calității vieții lor, asupra mediului construit și a împrejurimilor imediate”, a declarat Pietro Reviglio, care coordonează activitatea privind participarea cetățenilor la Eurocities.

În ultimii ani, orașele europene au început să ofere populației posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la modul în care trebuie cheltuită o parte din bugetul municipal. Cetățenii pot propune și prezenta idei care urmează să fie votate, adoptate și implementate la nivel local în cadrul unui proces denumit bugetare participativă.

Ideile ar putea acoperi orice temă, dar majoritatea locuitorilor orașului propun inițiative care abordează problemele climatice și protejează spațiile publice. „În contextul pandemiei de COVID-19, cetățenii înțeleg, de asemenea, valoarea unui urbanism tactic și a unui mod mai flexibil de a organiza mediul construit și spațiul public, astfel încât să răspundă diferitelor nevoi și să existe o utilizare durabilă a spațiului”, a adăugat Reviglio.

Unele orașe merg și mai departe, economisind o parte din bugetul orașului pentru inițiative care abordează în mod specific criza climatică. Lisabona, Capitala europeană verde 2020, a decis să investească 2,5 milioane EUR în proiecte verzi propuse de cetățeni pentru a deveni mai respectuoasă față de mediu. Membrii publicului au prezentat idei privind îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice, reducerea poluării și stimularea economiei circulare locale, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european.

Având în vedere că 75 % din populație trăiește în zonele urbane, orașele europene vor juca un rol crucial în reducerea emisiilor și în atingerea obiectivelor climatice stabilite de UE. „Un oraș neutru din punct de vedere climatic înseamnă un oraș complet diferit”, a declarat Claire Roumet, directoarea asociației Energy Cities. Claire Roumet a afirmat că, deși tehnologiile și potențialul de investiții sunt pregătite în majoritatea orașelor, este nevoie de o nouă guvernanță locală pentru ca tranziția verde să aibă succes.

„Planificarea [strategiei climatice] ar trebui să se realizeze la nivel local, cu privire la resursele exacte și la nevoile exacte.” Instrumentele participative ar putea fi utilizate apoi pentru a implica cetățenii și a canaliza resursele în vederea punerii în aplicare a măsurilor climatice la nivel local. Ca o „acțiune de stradă”, Claire Roumet a afirmat că bugetarea participativă utilizează resursele locale disponibile, creând totodată spiritul comunității.

Atunci când este abordată criza climatică, nivelul orașului este locul potrivit pentru a începe, potrivit lui Tomislav Tomašević, primarul orașului Zagreb. El a început ca activist de mediu și a lucrat în calitate de consilier al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. „Am crezut că acesta este locul din care se poate schimba lumea, că dacă dorești să schimbi lumea, este necesară abordarea unui nivel global în cadrul procesului ONU. Și apoi am aflat că nu este într-adevăr cazul”, a declarat el cu ocazia Forumului de la Budapesta din septembrie.

Tomislav Tomašević a acționat la nivel local în 2017 și a fost ales primar al capitalei croate la începutul acestui an. El consideră că implicarea politică locală poate avea un impact mult mai mare decât administrațiile naționale. „Suntem mai aproape de cetățeni, putem vorbi cu adevărat cu aceștia, le putem înțelege preocupările, problemele și luptele și putem experimenta cu unele inovații instituționale, îi putem angaja, putem participa alături de ei”, a spus el.

În unele țări, această abordare participativă ascendentă este singura soluție viabilă pentru punerea în aplicare a măsurilor verzi. „În Ungaria, orașele sunt destul de ambițioase în ceea ce privește atenuarea și adaptarea la mediul în schimbare, în timp ce administrația este într-adevăr reticentă în a sprijini aceste acțiuni”, a declarat Ada Ámon, consilierul șef al primarului orașului Budapesta în domeniul afacerilor climatice.

Anul trecut, capitala Ungariei a organizat o adunare a cetățenilor în domeniul climei, solicitând unui număr de 50 de cetățeni selectați aleatoriu să discute și să voteze propuneri. Cele două cele mai susținute au solicitat mai mult spațiu verde în oraș și mai multe fonduri pentru a face clădirile eficiente din punct de vedere energetic.

Tendința se răspândește, alte orașe adoptând instrumente participative care accelerează tranziția verde. De exemplu, în 2020, Varșovia a înființat un grup civic pentru a obține recomandări privind problemele energetice vizând atenuarea schimbărilor climatice.

Aceste inițiative, cum ar fi bugetarea participativă, demonstrează faptul că cetățenii sunt dornici să participe la administrația locală și, dacă li se oferă o șansă, sunt susceptibili de a promova o tranziție mai rapidă de mediu, stimulând totodată participarea democratică.