Codecizia asupra bugetului orașului poate fi un „cadru de formare” pentru tinerii cetățeni

Potrivit experților, a oferi tinerilor posibilitatea de a decide cum să cheltuiască o parte din bugetul orașului îi poate mobiliza pe tineri, le poate stimula participarea și poate fi o „lecție de educație civică”.
Orașele europene experimentează din ce în ce mai mult bugetarea participativă în rândul tineretului, permițând cetățenilor tineri să propună idei de pus în aplicare în orașul, cartierul sau școala lor. Vara trecută, în cadrul strategiei orașului pentru copii și tineret, Viena a introdus un buget participativ de un milion EUR pentru tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 20 de ani.
Tinerii rezidenți ai capitalei austriece au fost invitați să prezinte inițiative în valoare de cel puțin 10 000 EUR, cum ar fi centre sportive și spații verzi. Cele mai fezabile inițiative au fost apoi selectate de către administrație pentru o etapă de cocreare. „Etapa de cocreare a fost într-adevăr punctul central al bugetului participativ, întrucât tinerii și cei care lucrează pentru oraș au colaborat în cadrul unor ateliere de lucru și au elaborate proiecte pe baza ideilor prezentate”, a declarat Isabella Steger, șefa Biroului de coordonare pentru strategia pentru copii și tineret.
Scopul programului este de a oferi tinerilor „șansa de a decide în mod efectiv cum sunt cheltuiți banii din partea administrației, cum este construită Viena, cum trăim împreună”, a afirmat ea, adăugând că acest lucru arată tinerilor că vocea lor contează.
Mobilizarea tinerilor cetățeni
Bugetarea participativă în rândul tineretului este, de asemenea, o modalitate de a implica tinerii dincolo de alegerile locale și de a stimula participarea în rândul copiilor, potrivit dnei Agnieszka Maszkowska, președinta Fundației SocLab din Polonia și coordonatoarea unui proiect de bugetare participativă în rândul tineretului. „Este pentru prima dată tinerii simt că au o anumită putere, că sunt ascultați de adulți”, a declarat aceasta.
În opinia sa, deși voința politică este un ingredient esențial pentru a lansa bugetarea participativă, este importantă valoarea fondurilor dedicate procesului. „Prin decizii cu privire la sume mici de bani, tinerii pot fi pregătiți să decidă cu privire la obiective mai mari și să se gândească că este vorba de bani publici, de un bun comun”, a spus ea.
În plus, participarea sporește și competențele sociale, cum ar fi cooperarea, abilitățile de rezolvare a problemelor și de negociere, în special în rândul participanților care sunt implicați mai activ în crearea proiectelor. „Aceasta este o lecție importantă de educație civică”, a afirmat Agnieszka Maszkowska, adăugând că „participarea la un astfel de proces schimbă atitudinile tinerilor”. Potrivit dnei Isabella Steger, procesul îi ajută pe tineri „să vadă cât de dificil este uneori procesul de a cheltui bani din partea administrației, dar și cât de dificil poate fi procesul de a planta un copac”.
Un „cadru de formare”
Ágnes Balázsi-Pál, directorul Grupului PONT, care gestionează bugetul participativ în rândul tineretului din orașul Cluj-Napoca, a declarat că acesta „este un cadru de formare” pentru tineri. „De-a lungul procesului, aceștia învață cum să găsească soluții la diferite probleme, cum să lucreze în grupuri și cum să transforme o idee într-un miniproiect care trebuie să aibă buget și impact”, a explicat aceasta.
Bugetarea participativă
COM’ON Cluj-Napoca funcționează din 2015. „Am pornit de la ideea că există o mare valoare nevalorificată în oraș în rândul tinerilor care nu sunt neapărat implicați în nici un fel de organizație de tineret”, a declarat András Farkas, director strategic al Grupului PONT, pentru EURACTIV. În Cluj-Napoca, tinerii pot forma grupuri informale și pot propune idei. Deși doar tinerii pot prezenta idei, întreaga populație este invitată să voteze proiectele. „Acest tip de participare creează încredere între generații”, a declarat András Farkas, adăugând că pe termen lung acest lucru consolidează și reziliența comunității, întrucât „tinerii, generația următoare, sunt deja implicați și fac parte din comunitate într-un stadiu incipient”.
Atât Viena, cât și Cluj-Napoca își propun să mențină în viitor bugetarea participativă în rândul tineretului, cu un buget majorat. „Credem că, cu mai multe resurse, poate exista mai mult potențial neexploatat al tinerilor în viața orașului", a afirmat András Farkas.
Comentarii