Odată cu digitalizarea tot mai intensă, tehnologiile online sunt din ce în ce mai utilizate de administrațiile locale, pentru a stimula participarea civică.

„În ultimii 20 de ani, instituțiile au încercat din ce în ce mai mult să introducă caracteristici în procesele lor de furnizare a serviciilor, administrative și democratice, care permit cetățenilor să-și facă cunoscute opiniile”, a declarat Rebecca Rumbul, șefa departamentului de cercetare din cadrul mySociety.

Barcelona, de exemplu, a pus în aplicare o platformă numită Decidim.Barcelona („noi decidem” în limba catalană), pentru a-i capacita pe cetățeni și a-i implica în procesul decizional. Site-ul permite utilizatorilor să prezinte idei și observații cu privire la modul de cheltuire a bugetului orașului și face parte din planul administrației de a deveni complet digitală.

Alte orașe europene au introdus instrumente similare, cum ar fi CONSUL, un software care permite participarea publicului și care este utilizat în prezent la Madrid și Torino.

Studiile au arătat că aceste instrumente digitale pot aduce beneficii democrației locale prin extinderea numărului de participanți. Cetățenii ar putea, de asemenea, să participe la consultări locale prin intermediul unor platforme care necesită mai puțin timp.

Totuși, această tranziție digitală riscă să se întoarcă împotriva administrațiilor locale.

Potrivit dnei Rebecca Rumbul, instrumentele digitale sunt profund eronate, deoarece ele permit doar tipul de participare prin „autoselectare”. „Este încă disproporționat de bogați, cu cât sunt mai educați, cu atât sunt mai dominanți din punct de vedere etnic cetățenii din acele orașe care participă în acest fel”, a spus ea.

Portalurile digitale ar stimula apoi implicarea doar pentru acei cetățeni care participă deja offline. Lipsa incluziunii nu este singurul dezavantaj, a declarat Pietro Reviglio din cadrul Eurocities, deoarece aceste platforme se luptă adesea să implice pe deplin populația.

„Cele mai multe abordări participative au un puternic element digital. Problema este că ei nu reușesc să implice cât mai mulți cetățeni cum reușesc alți actori care concurează pentru atenția oamenilor”, a spus el.

Reviglio consideră că orașele ar trebui să fie mai ambițioase în ceea ce privește modul în care utilizează platformele de comunicare socială și platformele media digitale. Unele orașe încearcă să abordeze această deficiență, experimentând cu instrumente digitale. De exemplu, regiunea Murcia din sud-estul Spaniei a lansat o aplicație mobilă denumită „Tu Murcia”, unde cetățenii pot trimite sugestii pentru a-și îmbunătăți orașul.

Totuși, Rebecca Rumbul avertizează cu privire la utilizarea aplicațiilor mobile pentru participare civică, deoarece majoritatea cetățenilor din păturile cu venituri mai mici nu au telefoane inteligente. „Persoanele care dețin hardware au competențe ce sunt în mod masiv și disproporționat reprezentate în aceste exerciții participative”, a spus ea.

Deși utilizarea internetului este larg răspândită în întreaga Uniune, doar 56 % dintre cetățenii europeni au competențe digitale de bază, potrivit indicelui economiei și societății digitale. Decalajul digital afectează toate orașele europene, inclusiv pe cele aflate în fruntea digitalizării, cum ar fi Barcelona.

Un sondaj realizat în 2020 de administrație a relevat o lacună în ceea ce privește accesul la echipamente între familiile cu venituri mai mari și cele cu venituri mai mici. Decalajul s-a adâncit în timpul pandemiei de COVID-19, când dispozitivele s-au transformat în necesități de bază de zi cu zi. Pandemia a forțat majoritatea administrațiilor locale să-și regândească strategia de comunicare cu cetățenii și de implicare a acestora.

Luând cuvântul în cadrul Forumului de la Budapesta din luna septembrie a anului trecut, primarul orașului Gdansk, Aleksandra Dutkiewicz, a reamintit eforturile orașului său de a digitaliza serviciile publice, asigurându-se totodată că nimeni nu a fost lăsat în afară. „În Gdansk, numărul persoanelor care au peste 60-65 de ani este în creștere și sunt din ce în ce mai deschise la noile tehnologii, dar există încă un grup destul de mare de persoane care sunt excluse de la serviciile digitale”, a afirmat aceasta.

Pentru a rezolva problema, orașul polonez a folosit atât platforme online, cât și instrumente mai tradiționale, cum ar fi apelurile telefonice, pentru a se conecta cu locuitorii săi. Având în vedere că decalajul digital este încă o problemă în Europa, această abordare hibridă a participării civice ar putea reduce inegalitățile, oferind o platformă cetățenilor care nu au competențele sau echipamentele necesare pentru a participa digital.