Externalizarea spre public a ideilor cetățenilor ar putea deveni parte a setului de instrumente participative al UE. Exercițiul consultativ, care a început în ianuarie 2022 și s-a încheiat în ianuarie 2023, a adunat contribuții din partea rezidenților cu privire la problema poluării aerului în orașele lor, cu scopul de a elabora posibile soluții pentru factorii responsabili de elaborarea politicilor. 

Experimentul, condus de Serviciul European pentru Acțiune Cetățenească (ECAS), o organizație care promovează democrația în UE, a generat o serie de recomandări, care au inclus investiții în energia din surse regenerabile, impozitarea marilor poluatori și îmbunătățirea mobilității durabile.

În ce a constat experimentul

„Am solicitat cetățenilor din întreaga Europă idei privind îmbunătățirea calității aerului pe baza provocărilor zilnice legate de poluarea aerului”, a declarat Elisa Lironi, directoare de program în cadrul ECAS, adăugând că ideea care a stat la baza acestei solicitări a fost de a avea un „experiment real al democrației participative transnaționale”. Procesul a implicat participanți din Amsterdam, Atena, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Burgas, Lisabona, Podgorica, Riga și Tallinn, prin intermediul unei platforme online unde putea propune soluții.

În cea de-a doua etapă a experimentului, participanții au fost invitați să voteze ideile, care au fost apoi combinate între diferite orașe într-un document de politică pregătit cu experți. Pe parcursul evenimentului final, care a avut loc în februarie, părțile interesate implicate în proces au privit înapoi la experiment și provocările sale. Potrivit lui Petko Georgiev, directorul ProInfo din Bulgaria, provocările includ mobilizarea unor resurse suficiente, reținerea atenției cetățenilor pe o perioadă lungă de timp și explicarea modului în care funcționează procesul și a impactului acestuia.

Mai mult decât atât, fiind un experiment paneuropean care implică orașe cu o cultură civică și un peisaj media diferite, „politicile universale nu ar funcționa niciodată într-un mediu atât de divers”, a afirmat Petko Georgiev, subliniind necesitatea unor campanii diferite pentru a promova experimentul și a încuraja participarea cetățenilor.

Tessel Renzenbrink, codirector al Netwerk Democratie din Țările de Jos, a declarat că este important să se combine participarea online cu ea offline, pentru a se asigura că toată lumea are posibilitatea de a participa la acest proces.

Un viitor în setul de instrumente al UE?

În pofida acestor provocări, externalizarea spre public ar putea completa actualul set de instrumente de procese participative de la nivel european, potrivit Elisei Lironi.

„Externalizarea spre public este o modalitate de a permite cetățenilor, în mod efectiv, să stabilească agenda, și la nivelul UE, cu privire la politicile care îi interesează”, a declarat aceasta pentru EURACTIV, adăugând că „nu este prea tehnic și este, cel puțin, o modalitate de a consulta cetățenii în mod regulat și de a le permite să facă parte dintr-un proces”.

Ideea introducerii externalizării spre public la nivelul UE a fost, de asemenea, inclusă într-un raport al Parlamentului European privind participarea cetățenilor, adoptat în iulie 2021, indicând experimente precum bugetarea participativă și externalizarea spre public „pentru a permite cetățenilor să se implice în cocrearea politicilor cu factorii responsabili de elaborarea politicilor din UE”.

Potrivit Elisei Lironi, externalizarea spre public ar putea deveni un canal paralel de participare, alături de consultările efectuate de Comisia Europeană cu privire la legislația viitoare. În plus, acest lucru ar permite europenilor să monitorizeze modul în care contribuțiile lor își aduc aportul pe parcursul ciclului de elaborare a politicilor.