Totuși, acestea trebuie să se adapteze mai bine la așteptările cetățenilor și să devină mai incluzive, spun experții. 

• Articolul în limba engleză

În urma CoFoE, experimentul democrației la nivelul UE care a permis europenilor să-și partajeze opiniile cu privire la viitorul Europei, Comisia Europeană a introdus grupuri de dezbatere ale cetățenilor care le solicită cetățenilor să delibereze cu privire la legislația viitoare. Grupurile sunt formate din aproximativ 150 de cetățeni selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre. Aceștia au fost rugați să discute problema risipei alimentare, a lumilor virtuale și a mobilității în scopul învățării.

Primul grup a condus la 23 de recomandări ale cetățenilor privind reducerea risipei alimentare, în timp ce al doilea și al treilea sunt în curs de desfășurare și se vor închide la sfârșitul lunii aprilie. „Le luăm în considerare ideile atunci când ne redactăm documentele politice”, a declarat comisara pentru democrație, Dubravka Šuica, într-un interviu acordat EURACTIV, adăugând că ideea este de „a-i face pe cetățeni să simtă că pot influența elaborarea politicilor europene”. „Cred că am reușit”, a declarat aceasta.

Cu toate acestea, experții și organizațiile societății civile au avertizat cu privire la succesul și impactul acestui model deliberativ recent introdus. Potrivit dnei Perle Petit, analistă în cadrul Centrului European de Politici (EPC), grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni sunt „un semn clar că participarea cetățenilor este – într-o formă sau alta – aici pentru a rămâne în structura decizională a UE”. Cu toate acestea, rămâne de văzut „dacă scopul lor este de a îmbunătăți procesul decizional democratic în UE sau relațiile dintre instituții și cetățeni”, a afirmat aceasta. Selectarea subiectelor În opinia sa, un element de tip „ascendent” care să le ofere cetățenilor un cuvânt de spus cu privire la subiectele discutate în cadrul grupurilor ar fi în avantajul procesului.

Temele grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sunt decise în prezent de Comisie, care invită participanții să lucreze mai întâi în grupuri mici și apoi în sesiuni plenare cu privire la recomandările pe care instituția le poate lua în considerare la elaborarea politicilor și inițiativelor. Totuși, unele dintre subiectele alese, cum ar fi „lumile virtuale” și „mobilitatea în scopul învățării”, sunt mai complexe de discutat. Subiectul privind „lumile virtuale” au fost cel mai problematic de până acum, necesitând speculații orientate spre viitor cu privire la problemele pe care acest domeniu le-ar putea produce, pe baza unor contribuții din partea experților despre realitățile problemei”, a declarat Perle Petit pentru EURACTIV.

Organizațiile societății civile au criticat, de asemenea, modul în care au fost alese subiectele pentru discuție, subliniind faptul că aceste subiecte nu reflectă neapărat prioritățile cetățenilor europeni. Implicarea organizațiilor societății civile „Trebuie să ne concentrăm mai mult pe stabilirea agendei conduse de cetățeni”, a declarat Patrizia Heidegger, secretar general adjunct al Biroului European pentru Mediu (EBB), în cadrul unui eveniment organizat de Comitetul Economic și Social European la începutul lunii martie.

În opinia sa, Comisia ar trebui să realizeze un sondaj privind preocupările cetățenilor și să implice mai bine organizațiile societății civile atunci când selectează subiectele pentru dezbatere. O mai mare implicare a societății civile ar diversifica și expertiza din cadrul grupurilor, care tind să revină mediului academic și grupurilor de reflecție și să sporească calitatea deliberărilor, a spus Heidegger.

Potrivit Alexandrinei Najmowicz, secretar general al Forumului Civic European, o problemă similară a apărut și în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, când organizațiile societății civile nu au fost implicate în mod activ în grupurile de dezbatere ale cetățenilor. „Aceasta pare să fie aceeași situație cu grupurile de dezbatere ale cetățenilor care sunt în curs de desfășurare în prezent”, a declarat aceasta pentru EURACTIV, adăugând că o implicare mai mare a organizațiilor societății civile ar contribui și la creșterea incluziunii adunărilor. „Selecția aleatorie are limitările sale atunci când este vorba de a ajunge cu adevărat la grupuri care se află la marginea societății”, a afirmat Alexandrina Najmowicz.

Activități în curs

Potrivit dnei Perle Petit, unele dintre aceste probleme provin din încercarea de a organiza grupurile de dezbatere ale cetățenilor într-o perioadă scurtă de timp și în cadrul mandatului actual al Comisiei. „În loc să adapteze procesul la subiectele în sine sau să reflecteze asupra modului de proiectare a unui nou proces […], grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reproduc experiența CoFoE pe o scenă mai mică”, a afirmat ea. Se preconizează că Comisia va continua acest proces deliberativ în anii următori. „Aceasta înseamnă că ne putem aștepta ca grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni să continue să se îmbunătățească în timp”, a spus Perle Petit.