UE a instituit consultări, inițiative cetățenești și alte instrumente pe care europenii le pot utiliza pentru a influența procesul decizional, în efortul de a consolida democrația la nivelul întregii Uniuni.

„Viitorul democrației europene depinde de asigurarea faptului că cetățenii participă activ”, a spus comisara europeană pentru valori și transparență, Věra Jourová, deputaților în Parlamentul European în cursul unei discuții de la nivelul Parlamentului European pe tema cetățeniei, la începutul acestei luni. „Opinia cetățenilor este valoroasă”, a afirmat aceasta, adăugând că una dintre prioritățile Comisiei este capacitarea civică. Totuși, Raportul privind cetățenia din 2020 arată că peste 60 % dintre respondenți consideră că cetățenii UE sunt slab informați cu privire la drepturile lor.

În plus, „actuala configurație a cadrului participativ al Uniunii poate genera incertitudine în rândul oamenilor cu privire la canalul care se potrivește mai bine nevoilor lor”, se arată într-un raport recent al Parlamentului privind cetățenia.

Deputata estoniană Yana Toom, care a elaborat raportul, a declarat că Comisia pentru petiții a Parlamentului primește adesea cereri care sunt mai potrivite pentru Ombudsmanul European – organismul independent care se ocupă de plângerile privind administrarea defectuoasă de către instituțiile UE. „Acest lucru mă face să cred că europenii ar putea fi confuzi în ceea ce privește instrumentele participative pe care ar trebui să le utilizeze”, a afirmat aceasta. Lipsa informațiilor Este nevoie de o „platformă unică” și de „o orientare mai bună către instrumentul potrivit” pentru a se asigura că vocile cetățenilor sunt auzite, a afirmat Yana Toom.

„Drepturile în materie de cetățenie europeană de care suntem atât de mândri nu pot face o diferență dacă europenii nu sunt conștienți de ele”, a spus Yana Toom, solicitând mai multă educație politică în domeniul afacerilor europene. Lipsa de informații împiedică, de asemenea, utilizarea eficientă a unui alt instrument participativ, potrivit dnei Elisa Lironi, manager senior în cadrul Serviciul European pentru Acțiune Cetățenească (ECAS).

„Dacă ne gândim la inițiativa cetățenească europeană (ICE), oamenii nu cunosc cu adevărat acest instrument, deși este un instrument bun, și atunci nu are impactul pe care aceștia s-ar aștepta să-l aibă”, a afirmat aceasta. Inițiativa cetățenească europeană a fost lansată pentru prima dată în urmă cu zece ani și le permite europenilor să propună noi legi ale UE. Pentru a spori gradul de utilizare a acestui instrument, funcționarii Comisiei au declarat că executivul UE și-a intensificat recent eforturile de promovare a ICE.

„Aceste eforturi aduc rezultate tangibile și pozitive", a declarat un funcționar al Comisiei Europene pentru EURACTIV, adăugând că a existat „o creștere constantă a traficului pe site-ul ICE și o tendință generală pozitivă în ceea ce privește noile cereri de înregistrare”. Cu toate acestea, „mai sunt multe de făcut”, a adăugat funcționarul.

Impact limitat

Începând din 2012, au fost înregistrate 88 de inițiative, iar șase au ajuns la un milion de semnături, pragul necesar pentru examinarea propunerii de către Comisie.

Anul trecut, inițiativa „End the Cage Age” a determinat executivul UE să se angajeze la o propunere legislativă de interzicere a cuștilor pentru animale până în 2023. Totuși, Elisa Lironi a afirmat că nu toate ICE devin legi ale UE, ceea ce face dificilă măsurarea impactului acestora. „Problema cu aceste experimente de democrație participativă este că impactul nu este niciodată o garanție decât dacă actorii politici sunt de acord de la început că vor acționa în legătură cu acesta”.

Aceeași problemă apare într-un alt exercițiu participativ de la nivelul UE, Conferința privind viitorul Europei, în care nu este încă clar modul în care recomandările elaborate de participanți vor fi luate în considerare de responsabilii UE de elaborare a politicilor. Între timp, în pofida impactului limitat al acestor exerciții, deputații în Parlamentului European solicită deja Comisiei să experimenteze cu mai multe instrumente participative la nivelul UE.

Proiecte-pilot

„Văd abordarea participativă drept o parte a unei încercări de a schimba modul în care ajungem la decizii, care răspund mai bine nevoilor cetățenilor”, a declarat deputatul în Parlamentul European, Helmut Scholz, raportor al unui raport din 2021 care solicită proiecte-pilot privind proiectarea în comun a instrumentelor pentru cetățeni. În opinia sa, instrumentele participative ar putea fi cea mai bună modalitate de a aborda provocări precum schimbările climatice, pierderea biodiversității și sărăcia. „Democrația participativă ar putea fi un element de transmisie în preluarea acestei conștientizări și abordarea sa și în procesul de găsire a soluțiilor”, a declarat Helmut Scholz pentru EURACTIV.

Această abordare este experimentată în prezent prin intermediul a două proiecte-pilot, DigiDEM și CODE Europe, care externalizează spre public ideile cetățenilor privind calitatea aerului. Inițiativa se desfășoară în zece orașe diferite și este o încercare „de a avea un adevărat experiment transnațional de democrație participativă”, a afirmat Elisa Lironi.

Cetățenii sunt rugați să identifice problemele legate de calitatea aerului și să genereze idei printr-un proces de „brainstorming”. Soluțiile care vor beneficia de cel mai mare sprijin vor fi apoi formulate ca recomandări politice, alături de ONG-uri și de experți, în efortul de a influența directivele UE privind calitatea aerului. „Vom prelua contribuțiile cetățenilor, apoi vom bate la ușa instituțiilor și vom spune «aceasta este ceea ce doresc cetățenii»”, a afirmat Elisa Lironi.