Acestea atrag atenția asupra tendințelor de centralizare în gestionarea fondurilor UE.

Orașele și regiunile europene au fost în mare parte ignorate în procesul de punere în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), planul UE de redresare în caz de pandemie în valoare de 800 de miliarde EUR conceput pentru a ajuta economiile să-și revină din criză, potrivit raportului anual privind starea orașelor și regiunilor publicat luni (9 octombrie) de către Comitetul Regiunilor (CoR).

„Transpunerea și punerea în aplicare a MRR au ignorat în mare măsură nevoile administrațiilor locale și regionale, punând în pericol relevanța și eficiența sa”, se arată în raport. Acesta include un sondaj la care au participat peste 2 900 de autorități locale și regionale.

Peste 70 % dintre autoritățile locale și regionale chestionate au declarat că nu au fost implicate în punerea în aplicare a fondurilor. De asemenea, dintre acestea, 44 % nu au fost la curent cu fondurile de redresare, ceea ce indică niveluri scăzute de participare și de conștientizare în ceea ce privește planul UE. În general, majoritatea statelor membre au gestionat fondurile de redresare la nivel central, stabilind etapele și obiectivele necesare pentru deblocarea banilor, adesea fără a consulta nivelurile inferioare ale administrației, arată raportul.

„Principala problemă este că întregul proces decizional pare [a fi] doar un dialog între administrațiile naționale și Comisia Europeană”, a declarat Bruna Cañada Roca, care lucrează în cadrul municipalității spaniole Olot și reprezintă Debt Observatory in Globalisation.

„Suma de bani care este gestionată direct de administrația națională [spaniolă] generală prin intermediul miniștrilor săi este de aproximativ 83 %”, a declarat ea, adăugând că „mult mai puțini bani merg către municipalități”. Un MRR „care ignoră dimensiunea teritorială” Recent, în Italia, unde în cursul verii administrația a propus modificări ale planului său național deviind fonduri de la municipalități, au apărut îngrijorări cu privire la centralizarea cheltuielilor acoperite de MRR.

Măsura a declanșat o confruntare acerbă cu autoritățile locale, inclusiv pentru că atât experții, cât și auditorii au subliniat rolul pozitiv jucat de municipalități în ceea ce privește asigurarea capilarității în redistribuirea resurselor pe întreg teritoriul, precum și cunoașterea nevoilor teritoriului. În raportul CoR, Italia, alături de Spania și Portugalia, s-a dovedit a fi una dintre țările cu cea mai mare centralizare în ceea ce privește cheltuielile aferente Mecanismului de redresare și reziliență.

„Unele [planuri naționale de redresare] ignoră mai mult sau mai puțin dimensiunea spațială, ceea ce ar putea submina grav eficiența și coeziunea lor socială și teritorială”, se arată în raport. Pentru a evita politicile care ignoră dimensiunea spațială, raportul solicită statelor membre și Comisiei Europene „să ia măsurile necesare pentru a schimba narațiunea centralizată actuală într-o abordare de implementare pe mai multe niveluri”.

În același timp, raportul recunoaște și alte motive care contribuie la abordarea descendentă a cheltuielilor MRR. În special, cerințele stricte legate de cheltuirea fondurilor într-o perioadă scurtă de timp și flexibilitatea limitată a obiectivelor și a etapelor predefinite au făcut dificilă permiterea unor consultări aprofundate cu administrațiile locale sau a unor măsuri adaptate nevoilor de pe teren.

Rezultate similare privind neimplicare societății civile și consecințele acesteia au apărut deja în cercetările anterioare. În plus, un alt raport al Observatorului cetățenilor pentru finanțarea Pactului verde a constatat, de asemenea, neimplicarea cetățenilor europeni în conceperea și cheltuirea fondurilor de redresare, precum și lipsa de transparență cu privire la modul în care funcționează procesul.

Mai multe preocupări la orizont

Între timp, unii își exprimă deja îngrijorarea atât cu privire la centralizarea sporită, cât și la distribuirea bazată pe performanță a fondurilor UE, în special în ceea ce privește politicile bazate pe realitatea locului, cum ar fi politica de coeziune.

„Există discuții în curs privind transformarea politicii de coeziune într-un fond de redresare bazat mai mult pe performanță decât pe costuri”, a declarat Pietro Reviglio, consilier politic în cadrul Eurocities, adăugând că, dacă este acesta este cazul, „politica de coeziune este în pericol” de a trece la un model mai centralizat.

Potrivit președintelui CoR, Vasco Cordeiro, excluderea autorităților locale și regionale din politicile UE ar submina punerea în aplicare și eficacitatea generală a acestora. „Succesul politicilor ambițioase necesită un ingredient esențial: încrederea. […] Datele arată că [cetățenii] au mai multă încredere [în reprezentanții locali și regionali] decât au în administrațiile lor naționale”, a declarat acesta.