„Nu am dezvoltat instrumentele necesare pentru a ne pregăti pentru o criză viitoare; acest lucru trebuie să facă parte din discuție”, a spus Gašper Dovžan. „Nu este vorba doar despre sănătate, nu doar despre modul în care piața internă a fost lovită de pandemie, ci și despre probleme mai complexe, după cum am observat acum în cazul crizei din Afganistan”, a adăugat el.

Potrivit lui Dovžan, acest lucru ar include explorarea modului în care deficiențele actuale ar putea fi îmbunătățite prin instituirea unor mecanisme de cooperare sau prin discutarea clauzelor pasarelă ce ar putea fi utilizate, cum ar fi abandonarea votului cu majoritate calificată în favoarea unor decizii mai rapide.

„În cele din urmă, totul se reduce la a găsi echilibrul sensibil între pregătirea UE pentru a fi mai robustă, mai puternică pe plan extern și mai coezivă pe plan intern, dar fără a concura în același timp cu competența și responsabilitatea națională a statelor membre”, a afirmat Gašper Dovžan.

Totuși, potrivit acestuia, nu ar fi necesar să vorbim în primul rând despre o modificare a tratatelor, deoarece „există mai multă sau mai puțină unanimitate între statele membre pentru a ne asigura că dezbatem politici și că analizăm modul în care am putea îmbunătăți funcționarea UE”. „Dar dacă se va demonstra în cadrul COFEU că politicile nu pot fi îmbunătățite pe baza tratatelor existente, va fi la latitudinea statelor membre și a instituțiilor UE să decidă următorii pași”, a adăugat ministrul sloven.

Participarea cetățenilor

„Obiectivul nostru principal este acela de a fi incluzivi și de a face dovada unei transparențe depline în ceea ce privește dorințele statelor membre, precum și de a reprezenta în mod adecvat ansamblul de opinii prezente în Consiliu, fiind necesar să punem pe primul lor politicile favorabile cetățenilor”, a spus el. Comentariile lui Gašper Dovžan vin în contextul în care primele sesiuni ale grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni urmează să înceapă în weekendul următor.

În cadrul procesului de consultare, există patru grupuri de dezbatere, fiecare dintre acestea incluzând 200 de cetățeni ai UE selectați în mod aleatoriu, care vor discuta aspecte legate de patru subiecte de actualitate: economie, ocuparea forței de muncă și cultură, democrație europeană/valori și drepturi, schimbări climatice și mediu/sănătate și UE în lume/migrație.

Până la sfârșitul anului, grupurile de dezbatere vor formula recomandări, care vor fi discutate în cadrul unei sesiuni plenare care va reuni cetățeni, reprezentanți ai instituțiilor UE și ai parlamentelor naționale, precum și alte părți interesate. Recomandările vor fi integrate într-un raport final, care va fi pregătit în primăvara anului 2022 de către Comitetul executiv al Conferinței, alcătuit din Parlamentul European, Consiliu și Comisie.

Referindu-se la ceea ce se așteaptă să se întâmple cu rezultatele finale ale fazei de consultare, Gašper Dovžan a indicat acordul la care au ajuns statele membre, formularea concluziilor privind contribuțiile oferite revenind conducerii politice a tuturor celor trei instituții.

„Aceasta este cea mai corectă și mai rezonabilă abordare, deoarece de la început s-a convenit că întregul proces nu vizează o modificare a tratatelor”, a spus acesta. Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că procesul ar putea conduce la un impas, cum ar fi consultările franceze coordonate la un moment dat de președintele Emmanuel Macron, Gašper Dovžan a afirmat că „nu crede că proiectul va eșua, pentru că este vorba și despre procesul în sine, iar procesul va fi cu siguranță un succes”.

„Nu trebuie să ne concentrăm doar asupra substanței – desigur, este importantă – dar ar trebui să luăm în considerare procesul de incluziune a cetățenilor, un element nou și o oportunitate unică de a elimina decalajul dintre elitele politice și cetățeni”, a spus Gašper Dovžan.

Ieșiri și aderări

Întrebat dacă potențiala dezintegrare a blocului, după ce Regatul Unit a decis să părăsească UE, ar trebui să facă parte din discuțiile despre viitorul UE, Gašper Dovžan a afirmat că Brexitul a fost „o pierdere mare”. „UE asigură fiecărei țări o mare valoare adăugată și nu văd niciun pericol și nu mi-e teamă de alte ieșiri”, a adăugat el.

„Dar motivele pentru care există astfel de opinii trebuie să fie luate în considerare, studiate și abordate pentru a arăta beneficiile clare ale procesului de integrare”. Pe măsură ce UE trece prin multe crize, Gašper Dovžan a spus: „povestea despre UE și reușitele sale trebuie să fie spusă din nou pentru fiecare generație și trebuie să investim mai mult în educație, în studierea istoriei statelor membre și a continentului ca atare, pentru a învăța din această experiență”.

În același timp, la începutul acestui an, Slovenia a pledat pentru includerea vocii cetățenilor din țările din Balcanii de Vest în dezbaterea privind viitorul Europei.

„Extinderea este o problemă strategică cheie pentru UE, iar marea tragedie a acestui domeniu de politică este că a dispărut într-o oarecare măsură de pe agendă în ultimul deceniu și jumătate de criză, în loc să fie privită ca un răspuns-cheie la toate aceste provocări”, a spus Gašper Dovžan. Faptul că ultimele două președinții nu au realizat niciun progres ar fi „deplorabil” și „ar deschide o mulțime de întrebări”.

Potrivit ministrului sloven, decalajul dintre chestiunea credibilității UE de a avansa în procesul de extindere, în pofida preocupărilor geopolitice, economice și politice și ritmul reformelor din regiune, pe de altă parte, este eliminat într-un ritm prea lent. „Suntem cu siguranță printre cei care au văzut oportunitatea Conferinței de a dezbate această chestiune pentru a-i convinge pe alții că trebuie să facem din această chestiune geopolitică prioritatea noastră cheie”, a spus Gašper Dovžan.