Conform datelor statistice, tinerii sunt slab reprezentați atât în parlamentele naționale, cât și în cele ale UE, iar acest fapt, în combinație cu îmbătrânirea populației din țările europene, îi lasă pe tineri „de facto” la marginea politicii.

Pe măsură ce Anul European al Tineretului se apropie de final, iar responsabilii de elaborarea politicilor încep să privească în perspectivă spre alegerile din 2024, reprezentanții caută să sporească participarea tinerilor la procesele decizionale atât la nivel național, cât și la nivel regional. 

„În calitate de președinte, voi face tot posibilul pentru a-i convinge pe tineri să voteze și să aleagă întotdeauna Europa, pentru că Europa a fost acolo în timpul pandemiei. Astăzi,

Europa este acolo și vreau ca Europa să fie și mâine acolo”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un interviu acordat EURACTIV. 

În opinia sa, tinerii joacă un rol esențial în modelarea societății și a viitorului Europei. 

O tendință „de facto”

Totuși, tinerii rămân „de facto” în marja deciziilor politice, atât din cauza lipsei prezenței lor în parlamente, cât și din cauza tendințelor de îmbătrânire a populației din țările UE. 

Potrivit datelor din 2018 ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE, patru state membre permit doar celor peste 25 de ani să se participe la alegerile naționale, șapte stabilind limita de vârstă la 20-21 de ani și alte 16 stabilind-o la 18 ani și peste. 

Vârsta minimă pentru a vota la alegerile pentru Parlamentul European este de 18 de ani în majoritatea statelor membre, cu excepția Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Irlandei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Slovaciei (21), a României (23) și a Italiei și Greciei (25). 

Vârsta națională de vot este de 18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei și Maltei, unde vârsta este de 16 ani, și a Greciei, unde este vârsta este de 17 ani. 

Lipsa participării

În ciuda limitelor de vârstă în general scăzute, există o lipsă „de facto” a participării tinerilor la elaborarea politicilor UE.  

Cea mai tânără deputată în Parlamentul European este Kira Marie Peter-Hansen, în vârstă de 24 de ani, din Danemarca. Vârsta medie a deputaților în Parlamentul European este de 49,5 ani. În mandatul anterior, vârsta medie a fost de 53 de ani. 

Modelul este valabil pentru statele membre: Majoritatea parlamentelor naționale din UE au o vârstă medie ridicată, cu puțini parlamentari tineri, în general în poziții de rang inferior. 

Analizând parlamentele nou-alese, în Italia, media este de aproximativ 51 de ani, în timp ce în Suedia nu a fost ales nici un deputat cu vârsta sub 30 de ani.Potrivit dnei Hannah Vanbelle din cadrul Mișcării cetățenești Agora din Bruxelles, ponderea scăzută a tinerilor membri în parlamente „nu este foarte reprezentativă” pentru generațiile tinere. 

„Aș argumenta chiar că parlamentele ar trebui să aibă o suprareprezentare a tinerilor, pentru că multe dintre deciziile care se iau sunt pentru viitor”, a afirmat aceasta în timpul Festivalului participării publice și democrației deliberative, care a avut loc la Bruxelles în octombrie. 

Continentul îmbătrânește

Un alt element care afectează atât campaniile electorale, cât și prioritățile politice este îmbătrânirea populației UE. 

Vicepreședinta Comisiei Europene, Dubravka Šuica, a declarat pentru EURACTIV că acesta este un fapt care ar trebui sărbătorit, datorită îmbunătățirii sănătății publice care prelungește speranța de viață.  

Totuși, demografia UE are un impact tangibil asupra priorităților politice. Cu o vârstă medie de 44 de ani, majoritatea alegătorilor care se prezintă la urne sunt mai puțin conectați cu probleme care îi afectează în mod direct pe tineri, creând o deviere spre interesele politice ale generațiilor mai în vârstă. 

Democrațiile deliberative, o fereastră deschisă spre noi oportunități?

Dincolo de alegeri, UE încurajează forme alternative de participare politică, cum ar fi democrația deliberativă: Punerea dezbaterii și discuțiilor active ale cetățenilor în centrul procesului de elaborare a politicilor. 

În 2022, UE a organizat primul său experiment de democrație deliberativă, Conferința privind viitorul Europei (CoFoE). Pe parcursul procesului, cetățenii UE aleși aleatoriu au fost selectați și implicați în discuții politice, de la economie la valori și priorități culturale. 

Cu toate acestea, pentru a consolida impactul unor astfel de discuții, este esențial ca recomandările să fie urmate, o procedură în curs de desfășurare la nivelul UE.