Foto: nma.org

Cercetatorii cred ca implementarea CSC va reduce emisiile de dioxid de carbon cu pana la o treime pana in 2050. Tehnologia are un potential imens, dar procesul integrat de captare, transport si depozitare inca nu a fost testat la o scara comerciala. Tehnologia CSC este inca in stare incipienta si functioneaza doar in laboratoare si uzine-pilot mici. Momentan, eficacitatea tehnologiei a fost demonstrata la scara mica in cadrul proiectului Schwarze Pumpe din Germania.

In prezent la nivel mondial exista 6 proiecte tip-pilot: Schwarze Pumpe, Germania – proiect pe baza de oxy-ardere (9 tone CO2 separate si stocate pe ora) – 70 milioane euro; Otway Basin, Australia – proiect pilot de stocare cu injectare de gaze naturale; Huaneng, China – proiect pe baza de post-combustie (captare de 3,000 tone CO2 pe an)‏; Weyburn, Canada – injectie de CO2 in zacaminte de petrol epuizate; Sleipner, Norvegia – stocare de CO2 in zacaminte de gaze epuizate din Marea Nordului (1million tone pe an) – din 1996; Mountaineer, Virginia de Vest, SUA - proiect pilot combinand toate cele trei tehnici de captare (2009).

In cadrul conferintei ONU de la Copenhaga la sfarsitul anului trecut, CSC nu a fost adaugat pe lista tehnologiilor in care tarile industriale pot investi pentru a-si echilibra emisiile. Unele tari propusesera ca CSC sa fie adaugat ca Mecanism de Dezvoltare Curata, care permite tarilor bogate sa isi indeplineasca o parte din obligatiile climatice prin investitii in reducerea de emisii in tarile in curs de dezvoltare.

Criticii tehnologiei CSC au recomandat efectuarea unui studiu privind riscul de scurgeri si problema raspunderii in acest caz. Grupului format i-a fost incredintata sarcina de a formula un raport pentru a fi prezentat in cadrul urmatoarelor conferinte in Mexic in 2010 sau Africa de Sud in 2011.   “Pentru a include CSC pe lista Mecanismelor de Dezvoltare Curata, fezabilitatea pe temen lung a sit-ului, precum si raspunderea in cas de scurgere atat in timpul cat si dupa incheierea proiectului, trebuie stabilite si limitele proiectului trebui definite clar”, este concluzia textului ONU.

O parte din activistii pentru protectia mediului nu sunt convinsi de o tehnologie a carei eficacitate nu a fost inca dovedita si sunt ingrijorati ca aceasta solutie va opri cercetarea in domeniul resurselor energetice regenerabile cu emisii nocive reduse.

Ilustratie: www.co2storage.org.uk/

Ce face UE

In cadrul Consiliului European din decembrie 2009, 300 de milioane de euro au fost repartizati ca fonduri pentru CSC si alte tehnologii inovatoare in domeniul energiei regenerabile. Sumele sunt menite sa ajute Europa sa isi onoreze angajamentul luat in 2007 de a finanta 12 instalatii de CSC la scara mare pana in 2015. Acest acord, ale carui rezultate ar putea valora intre 6 si 9 miliarde de euro (in functie de pretul carbonului) va accelera dezvoltarea tehnologiei CSC in UE, care la randul ei va duce la o escaladare a tehnologiei atenuarii poluarii la nivel mondial.

La urmatorul Consiliu European, 1,05 miliarde de euro au fost alocati din cadrul Planului European pentru Recuperare Economica pentru proiecte CSC in Europa. Din acesti bani, 180 de milioane de euro vor fi investiti in proiecte demonstrative din Marea Britanie- Kingsnorth, Longannet si Hatfield.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, un proiect trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- sa fie capabil sa capteze cel putin 85% din CO2 in instalatiile industriale cu putere de 300MW si sa poata transporta si depozita aceste emisii in siguranta in subteran;
- initiatorii proiectului vor semna declaratii care ii vor obliga sa publice rezultatele CSC si sa contribuie la Planul Strategic pentru Tehnologia Energiei in Europa.
Conform Centrului Scotian pentru Depozitarea Carbonului, exista opt proiecte-pilot pe teritoriul Europei: in Germania, Franta, Polonia, Spania, Italia, Olanda si Marea Britanie.

La prezentarea proiectului in fata Comisiei Europene in septembrie 2009, europarlamentarul britanic liberal-democrat Chris Davies, cel care a supravegheat proiectul, a declarat: “Este un important pas inainte. Am avut multe cuvinte frumoase despre CSC, dar abia acum s-a dat aprobarea pentru proiecte semnificative care vor ajuta la dezvoltarea tehnologiei si la scaderea costurilor. Nu vom rezolva problema incalzirii globale fara utilizarea CSC, asa ca multe lucruri depind de sucesul proiectelor aprobate.”

La inceputul lunii martie 2010, Comisia Europeana a aprobat acordarea unui fond de 30,2 milioane de euro pentru un proiect de reducere a emisiilor de carbon initializat de compania ArcelorMittal in Germania. Proiectul va capta CO2 din instalatii si va readuce emisiile din cosuri in furnale pentru a genera caldura si reduce consumul de carbune.  Tehnologia folosita in acest proiect este una dintre cele patru dezvoltate sub o initiativa finantata de UE pentru a reduce emisiile sectorului de hotel cu pana la 70% pana in 2050. „Proiectul nu implica transportul si depozitarea CO2, dar captarea CO2 este cel mai dificil pas, din punct de vedere al tehnic, al procesului. Odata captat, este vorba doar despre valoarea economica a depozitarea a CO2, comparata cu reutilizarea CO2 care va determina daca CSC va fi implementat sau nu”, explica Eivind Hoff din partea Bellona Europa.

Cum sa prezentam tehnologia publicului?
 
Un nou proiect de colaborare condus de Institutul German de Cercetare in Domeniul Energiei, Analize de Sisteme si Evaluarea Tehnologiei (impreuna cu parteneri din Grecia, Marea Britanie, Olanda, Norvegia si Romania) a fost lansat pentru a putea oferi recomandari pentru strategii de comunicare menite sa corespunda unui interes public in crestere fata de CSC. Acordul populatiei pentru tehnologii inovatoare este o pre-conditie importanta pentru utilizarea lor la o scara mai mare, fapt care la randul lui este crucial pentru scaderea emsiilor de carbon in sectorul energetic din Europa si nu numai. In prezent, intelegerea publicului vis-a-vis de CSC este foarte limitata.

Datele colectate vor fi folosite pentru a informa organizatiile publice sau private responsabile cu dezvoltarea programelor informationale pentru CSC.

Studiu de caz- Norvegia

Norvegia este unul dintre liderii mondiali in CSC, investind atat capital financiar cat si politic in tehnologie si fiind dornic de colaborari internationale.
Gigantul norvegian al energiei StatoilHydor are deja doua proiecte functionale de depozitare:
- la Sleipner, unde din 1996 norvegienii au separat un milion de tone de CO2 de gaz metan si l-au depozitat in formatiunea Utsira.
- la Snohvit, unde incepand cu aprilie 2008 a inceput depozitarea la 160 km de mal cu intentia de a ajunge la o capacitate maxima de 700.000 de tone pe an.
Ministrii Energiei din Marea Britanie si Norvegia au initiat acordul Bazinului Marii Nordului in 2005 pentru a coopera in dezvoltarea principiilor pentru o infrastructura a dioxidului de carbon in Marea Nordului. Initial o intelegere bilaterala, grupului i s-au alaturat reprezentanti ai industriei si guvernelor din Olanda si Germania.

Studiu de caz- Marea Britanie

Guvernul britanic a declarat ca proiectele de CSC ar putea adauga 6,5 miliarde de lire pe an bugetului Marii Britanii si ar putea crea 100.000 de locuri de munca pana in 2030.

Zonele Yorkshire si Jumber din nord-estul Angliei vor fi centrul dezvoltarii tehnologiei CSC, conform unei declaratii din partea Departamentului pentru Energie si Schimbari Climatice. Cea mai mare centrala pe baza de carbune din Anglia, centrala de la Selby detinuta de Drax Group Plc, si generatoare detinute de companii scotiene si franceze, se afla in acea regiune.

Ed Miliband, secretarul de stat pentru energie si schimbari climatice, a precizat ca cele trei obiective ale noului program de fonduri sunt: cresterea industriala, securitatea energetica si actiunea asupra schimbarilor climatice. Miliband a declarat: “CSC este o imensa oportunitate de crestere indusriala pentru Marea Britanie. Avem forte de munca stabile si calificate in sectoarele necesare tehnologiei CSC si avem unele dintre cele mai bune situri de depozitare de CSC din Europa- cele de sub Marea Nordului. [...] Carbunele este cea mai abundenta sursa de energie, dar si cea mai poluanta, deci nu exista solutie pentru schimbarile climatice fara CSC. Zonele Yorkshire si Humber sunt bine plasate pentru a putea observa beneficiile slujbelor pe care investiile in CSC le vor aduce. Pentru Marea Britanie in general, aceste beneficii pot fi estimate la 6, 5 miliarde de Euro pe an si slujbe pentru 100,000 de oameni pana in 2030”.  Guvernul laburist incearca astfel sa reduca rata somajului si sa stimuleze cresterea economica, in timp ce Marea Britanie iese din cea mai grava recesiune din ultimele sase decenii.

Compania Scottish & Southern a primit 6,3 milioane de lire pentru a dezvolta un proiect CCS in cadrul centralei de la Ferrybridge, Yorkshire. Constructia facilitatii de proba in valoare de 21 de milioane de lire ar trebui sa fie terminata pana in 2012, a declarat Ross Easton, reprezentant al companiei.
 
Un studiu publicat de Scoala Smith pentru Intreprinderi si Mediu din cadrul Universitatii Oxford- “Co-optimizarea Recuperarii Imbunatatite a Petrolului si Captarea Carbonului”- arata ca pretul petrolului va fi mai important pentru proiectele care se ocupa de CSC prin RIP, decat pretul emisiilor de carbon.

RIP este un procedeu prin care CO2 este injectat in campuri petroliere la presiuni destul de mari astfel incat dioxidul de carbon sa se amestece intr-o oarecare proportie cu petrolul care inca se mai afla in subteran. Desi o parte din CO2 este extras impreuna cu petrolul,  acesta poate fi separat, recompresat si reinjectat. La finalul proiectului RIP majoritatea carbonului injectat ramane captat sub pamant.

Raportul evidentiaza factorii implicati in problema producatorului de optimizare a celor doua procese CSC si RIP si include potentialele taxe pe carbon, fluctuatia pretului petrolului, costurile injectarii CO2 si interactiunile fluido-dinamice ale CO2, apei si petrolului in interiorul rezervorului.

CSC in Romania

In Romania, una dintre asociatiile care se ocupa cu promovarea tehnologiei de CSC este CO2Club. Printre partenerii grupului se numara Reteaua Europeana pentru Cercetare in Geo-Energie, Reteua Europeana CO2 Genonet, CO2 Club Franta si Italia; Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, Asociatia pentru Captarea si Stocarea CO2.

Romania ar putea face parte din unul din proiectele tip-pilot daca reuseste sa prezinte Comisiei Europene documentatia necesara: „In momentul de fata, noi suntem in faza de studii. Am consultat toata documentatia geologica din tara, am incercat si anumite studii de caz. Ne aflam la nivel de estimari, de evaluari“, a spus Constantin Sava, membru CO2Club, citat de Adevarul. „Din cele cinci proiecte ramase, noi visam ca unul sa vina spre Romania“, a adaugat el.

Desi Romania ar putea avea o capacitate de stocare de aproape 22 de gigatone, tehnologia CSC prezinta unele riscuri- in special la transportul si stocarea gazului. De aceea, orice sit de stocare trebuie ales departe de zonele de risc seismic. Intrucat CO2 nu este nici explozibil, nici inflamabil, este de asteptat ca in cazul unei scurgeri, consecintele sa fie mai mici decat in cazul gazelor naturale. 

O alta actiune de coordonare in domeniul CSC este organizatia CO2NET EAST co-finantata de catre Comunitatea Europeana pana in 2009 cand a trecut sub finantarea partenerilor implicati in proiect. Principalul obiectiv al proiectului este extinderea activitatilor de creare a unei retelede captare si stocare a CO2 in noile state membre ale UE precum si in cele candidate si asociate.

Activitatile CO2NET (Carbon Dioxide Knowledge Sharing Network) include printre altele si co-organizarea seminarului anual al CO2Net si a doua workshopuri regionale in statele recent admise in UE sau in tari candidate. De asemenea organizatia este responsabila cu informarea privind factorii implicati in tehnologia CSC si cu stabilirea de legaturi intre tarile interesate de captarea si stocarea carbonului.

Pentru realizarea proiectului a fost constituit un consortiu de 8 institutii de cercetare si dezvoltare din noile state membre UE si tari candidate. In perioada 2009-2010 CO2NET EAST este sponsorizat de Schlumberger, Statoil si Enel.

Mara Serbanescu

[EurActiv.ro]

Linkuri:

UE

- Comisia Europeana: Captarea si stocarea carbonului: o noua tehnologie promitatoare in lupta impotriva schimbarilor climatice
- Site-ul Comisiei Europene pentru Energie
- Politicile Comisiei Europene pentru Energie
- Evaluarea capacitatii Europei de stocare geologica a CO2
- Site-ul UE pentru zero emisii
- Proiectul CO2Europipe

Organizatii ecologiste

- Bellona: Informatii privind procesul de captare, transportare si depozitare de CO2
- WWF: Carbon capture & storage
- Greenpeace:  Critici aduce tehnologiei de captare, transportare si depozitare de CO2

Organizatii

- Institutul Global pentru CSC
- Organizatia britanica pentru CSC
- Centrul Scotian pentru Stocarea Carbonului
- Evaluarea Impactului CSC

Proiecte si companii

- Proiectul Schwarze Pumpe
- Proiectul Sleipner
- Proiectul Snohvit  (PDF)
- Proiectele Scottish- Southern

Romania

- Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei
- GeoEcoMar
- ISPE - Institutul de Studii si Proiectari Energetice, activitati privind CCS
- CO2 Club - Raportul privind proiectele de informare in domeniul captarii si stocarii carbonului (PDF)

Articole de presa

- Arhiva EurActiv.ro cu articole pe tema CCS
- Arhiva EurActiv.com cu articole pe tema CCS
- Businessweek.com: Marea Britanie: Proiecte de captare a carbonului pot crea 100.000 de locuri de munca
- The Guardian: Dosarul dedicat captarii si stocarii carbonului
- StopCO2.ro: Romania va incerca sa acceseze fonduri europene pentru proiectul de captare de emisii de CO2
- StopCO2.ro: Captarea si stocarea carbonului? Nu sub presul meu!