Legea anti-deșeuri a Franței, adoptată în 2020, prevede să elimine treptat ambalajele din plastic de unică folosință până în 2040 și să încurajeze reutilizarea. EURACTIV analizează efectele după trei ani de aplicare.

Legea anti-deșeuri adoptată de Franța în 2020 își propune să elimine treptat ambalajele din plastic de unică folosință până în 2040 și să încurajeze reutilizarea. În prezent, sectorul fast-food din Franța produce 180.000 de tone de ambalaje în fiecare an, care sunt aruncate imediat după utilizare, chiar și pentru mesele consumate la fața locului, potrivit ministerului francez al Mediului. Cu toate acestea, conform ADEME, agenția franceză pentru tranziția ecologică, industria ambalajelor din hârtie contestă această cifră și spune că este mai aproape de 20.000 de tone.

Din ianuarie 2023, Legea franceză anti-risipă pentru o economie circulară (Loi anti-gaspillage pour une économie circulaire - AGEC) va obliga restaurantele fast-food să folosească veselă reutilizabilă pentru mesele și băuturile clienților lor.

Această măsură va reduce consumul de material plastic și carton, ceea ce echivalează cu aproximativ 20 de Turnuri Eiffel sau cu 20 de miliarde de articole de masă de unică folosință mai puține, a declarat ministrul francez al Mediului.

Legea franceză a servit ca sursă de inspirație pentru regulamentul UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (packaging and packaging waste regulation - PPWR), care a fost depus în noiembrie 2020. PPWR propune interzicerea ambalajelor de unică folosință pentru restaurantele cu masă începând cu 1 ianuarie 2030. 

La trei ani de la adoptarea legii AGEC, este aceasta un succes? 

Pentru unii, răspunsul este incontestabil da.

Este „un pas în direcția bună”, crede Marta de Cidra, senatoare a partidului Les Républicains (LR, cu orientare de dreapta), vicepreședintă a comisiei de dezvoltare durabilă a Senatului. Potrivit acesteia, reutilizarea stimulează economia locală, în timp ce ambalajele de unică folosință „pot veni din toată lumea”, a spus ea la un eveniment organizat pe 12 aprilie la Paris.

Cu toate acestea, mulți observatori sunt de acord că măsurile care pot părea cele mai intuitive, cum ar fi reutilizarea ambalajelor, nu sunt neapărat cele mai bune. Prezentat în cadrul evenimentului, un studiu realizat de firma suedeză de consultanță Ramboll pentru European Paper Packaging Alliance (EPPA), care reunește principalii jucători ai ambalajelor alimentare din hârtie-carton din Europa, face un bilanț al problemei.

Studiul a comparat impactul asupra mediului al fiecărui produs de masă cu mai mulți factori, inclusiv emisiile de CO2, consumul de apă și epuizarea resurselor minerale și fosile. Studiul identifică „punctele fierbinți” de mediu ale sistemelor de unică folosință și reutilizabile, și anume producția de hârtie pentru primele, precum și spălarea, uscarea pentru cele din urmă. Studiul concluzionează că vesela reutilizabilă consumă întotdeauna mai multă energie și apă decât articolele de unică folosință, indiferent de materialele alternative luate în considerare: vesela din plastic, porțelan sau metal, cu rate de reciclare diferite. La nivel european, trecerea la vesela reutilizabilă pentru vânzare la fața locului este probabil să genereze de 2,8 ori mai mult CO2 și să consume de 3,4 ori mai multă apă, potrivit studiului.

.

Reutilizarea și reciclarea nu se exclud 

La eveniment a participat David Schisler, președintele CEE R Schisler, un important furnizor de ambalaje-veselă de tip fast-food. Reluând comentariile senatoarei Marta de Cidra, Schisler a subliniat că hârtia și cartonul fac parte dintr-o industrie cu adevărat europeană, care oferă locuri de muncă locale și creștere economică țărilor și regiunilor UE.

Dimpotrivă, „dacă McDonald’s ar trece la farfurii de porțelan, acestea cu siguranță nu ar veni din Europa”, glumește el în timpul evenimentului.

În orice caz, ambalajele de unică folosință și cele reutilizabile nu se exclud, a subliniat Jean Hornain, directorul executiv al Citeo, o organizație non-profit însărcinată cu implementarea obligației industriei de ambalaje pentru reciclarea deșeurilor menajere în Franța, în timpul evenimentului.

Găsirea celei mai bune soluții depinde, într-adevăr, de cazurile individuale de utilizare, a spus Hornain. Reutilizarea poate fi într-adevăr mai ecologică dacă ambalajul este fabricat local, dacă este standardizat și dacă ratele de returnare sunt mari, notează Citeo. Dar pentru alte produse, „echilibrul ecologic și economic al reutilizarii este mai puțin eficient decât echivalentul său reciclat de unică folosință”, adaugă domnul Citeo.

Prin urmare, „trebuie să continuăm să reciclăm pentru a oferi cetățenilor noștri încredere în capacitatea noastră de a face față provocării schimbărilor climatice”, a spus dl Hornain.

Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât problema ambalajului de la pachet este probabil să devină din ce în ce mai crucială pe măsură ce consumul de alimente de la pachet devine mai răspândit. O tendință evidențiată de doamna de Cidrac potrivit căreia, „unul din doi tineri nu se poate lipsi de livrarea la domiciliu a produselor alimentare”.

60% dintre tinerii de 18-34 de ani sunt clienți mai mult sau mai puțin obișnuiți ai serviciilor de livrare, confirmă un sondaj IFOP pentru Hello My Business. Rămâne de văzut în ce măsură prevederile legislative vor duce și la schimbări de comportament.