În ultimii ani, Europa a fost lovită de un număr tot mai mare de secete dăunătoare, care au provocat incendii forestiere și au epuizat pânza freatică. Circa o treime dintre europeni sunt afectați de stresul hidric, conform Agenției Europene de Mediu.

un articol de opinie de Matti Rantanen, director general al Alianței Europene pentru Ambalaje din Hârtie (EPPA).

Secțiune de tip supliment tematic susținută de EPPA (Alianța Europeană pentru Ambalaje din Hârtie).

Se preconizează că această situație se va agrava pe măsură ce secetele vor deveni mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice.

Anul 2023 pare să nu facă excepție, deoarece mai multe țări s-au confruntat cu una dintre cele mai călduroase veri înregistrate vreodată, incendiile de vegetație și lipsa aprovizionării cu apă fiind un motiv de îngrijorare pentru întregul continent. În condițiile în care unele dintre cele mai mari și mai bogate țări din Uniunea Europeană iau măsuri stricte cu privire la cantitatea de apă care poate fi utilizată de către cetățenii și fermierii lor, iar râurile din Europa sunt secate, pare dificil de justificat măsurile propuse de Comisia Europeană în propunerea sa de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), publicată la sfârșitul anului trecut.

Propunerea care, printre alte reguli, urmărește înlocuirea ambalajelor de hârtie de unică folosință cu alternative reutilizabile pentru mesele la restaurant și la pachet, nu ia în considerare în niciun fel creșterea enormă a consumului de apă dulce care ar fi determinată de ambalajele reutilizabile, dacă acestea ar deveni obligatorii.

Contrar opiniei generale, produsele reutilizabile, în special atunci când sunt fabricate din materiale neregenerabile, care necesită sisteme intensive de spălare și uscare, se situează prost comparativ cu produsele din hârtie de unică folosință, atât în ceea ce privește contribuția la schimbările climatice, cât și în ceea ce privește utilizarea apei dulci.

Dacă luăm ca exemplu comparația dintre ambalajele din hârtie și cele reutilizabile pentru consumul pe loc în restaurantele cu servire rapidă, o evaluare a ciclului de viață (LCA) realizată de Ramboll evidențiază faptul că ambalajele reutilizabile consumă de 3,4 ori mai multă apă decât ambalajele de unică folosință din hârtie. Necesitatea de a spăla vesela reutilizabilă crește enorm cantitatea de apă necesară, estimările afirmând că înlocuirea ambalajelor reutilizabile în restaurantele fast-food ar fi echivalentă cu asigurarea necesarului de apă dulce pentru 750.000 de persoane în fiecare an.

În plus, un raport recent realizat de firma globală de consultanță strategică Kearney arată că modelele de reutilizare pentru restaurantele de tip dine-in ar necesita până la patru miliarde de litri de apă suplimentară în fiecare an. Acest lucru este echivalent cu umplerea cu apa a peste 1.600 de bazine olimpice pe an doar pentru a satisface cererea. Sau spălarea a 55.000 de mașini în fiecare zi a anului.

Evaluarea de impact pe care s-a bazat PPWR nu ia în considerare o mare parte din cercetările științifice privind ambalajele de unică folosință din hârtie și reutilizarea acestora și face presupuneri nefondate. Impactul sistemelor de spălare și uscare, precum și al transportului ambalajelor reutilizabile către și de la restaurante au fost minimizate în evaluarea impactului. În mai multe rânduri, lipsa de date științifice care să susțină propunerea Comisiei a fost subliniată de către deputații în Parlament, nedumeriți de această omisiune grosolană.

Un exemplu, dintre multe altele, este afirmația din evaluare conform căreia impactul CO2 al reutilizării asupra "transportului și spălării" reprezintă doar 37% din totalul emisiilor de GES (gaze cu efct de seră) (și 27% în 2040). În realitate, acesta reprezintă peste 80%, conform studiilor LCA ale Ramboll, revizuite de terți. Acest tip de analiză nereușită nu reprezintă o bază pe care să se întemeieze o politică. Simplificarea excesivă și compararea absurdă a datelor nu pot înlocui o abordare standard ISO (Organizația Internațională de Standardizare), cum ar fi cea utilizată în studiile LCA.

În acest context, voturile recente ale Comisiei pentru industrie, cercetare și știință (ITRE) a Parlamentului European, ale Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) reprezintă pași în direcția cea bună, care se bazează pe dovezi științifice. Știința și datele trebuie să continue să ghideze activitatea factorilor de decizie politică.

Este necesar, în special în ceea ce privește o chestiune atât de crucială precum crearea unei economii circulare europene și reducerea impactului ambalajelor asupra mediului. Urmând știința, factorii de decizie politică au o șansă de a reduce consumul inutil de apă dulce într-un moment în care această resursă finită se diminuează drastic.

Acum, că s-au întors la lucru după o vară fierbinte, Parlamentul European și guvernele naționale au responsabilitatea de a se asigura că ambițiile UE au o bază științifică pentru a promova cea mai durabilă și eficientă utilizare a resurselor, fără a pune în pericol siguranța alimentară, securitatea alimentară și sănătatea cetățenilor UE.