Analiza cost-beneficiu este în centrul atenției în dezbaterea privind ambalaje reutilizabile vs. ambalaje reciclate.

  • Acest articol face parte din suplimentul tematic Ambalaje: reutilizare sau reciclare? Special report Packaging: Reuse or Recycle? / Articolul în engleză
  • Propunerea de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje este pusă sub lupă, mai ales din perspectiva analizei cost-beneficiu. Industria și deputații din Parlamentul European se opun în continuare obiectivelor de reutilizare - care ar introduce ambalaje refolosibile, în locul celor de unică folosință, reciclabile.

    Regulamentul UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) a dus la poziții diferite: industria și deputații de dreapta critică obiectivele de reutilizare ale legii, în timp ce militanții pentru protecția mediului, deputații de stânga și cei ai Partidului Verzilor susțin măsurile.

    Prezentată în luna noiembrie a anului trecut, propunerea PPWR ar interzice ambalajele de unică folosință în restaurantele unde se poate servi masa începând cu 1 ianuarie 2030 și ar introduce ținte de ambalaje reutilizabile în cazul produselor de luat la pachet.

    Pe de altă parte, evaluarea de impact a Comisiei - o analiză cost-beneficiu pe care executivul UE  o efectueze pentru fiecare act legislativ important - a fost criticată. În opinia criticilor, aceasta nu ar face diferența între diverse tipuri de material de ambalaj, pe de o parte, și pentru că nu arată impactul economic, de sănătate și de mediu al țintelor propuse, pe de altă parte.

    "În absența unei evaluări de impact adecvate care să țină seama de implicațiile economice, de mediu și de comportamentul consumatorilor, nu există nicio garanție că măsurile propuse vor avea beneficiile dorite", a avertizat în martie o coaliție a industriei în țările UE.

    "Dimpotrivă, acestea ar putea avea un impact negativ asupra mediului nostru, asupra accesului, alegerii și confortului consumatorilor și asupra multor companii din sectoarele noastre care își desfășoară activitatea în UE", se arată în scrisoarea coaliției industriale. Solicitat să prezinte un punct de vedere, un oficial al Comisiei a declarat pentru EURACTIV că evaluările de impact se bazează pe consultări cu toate grupurile de interese, inclusiv cu industria, și sunt examinate de un organism intern independent, comitetul de control al reglementării. 

    Potrivit Comisiei Europene, modelul utilizat pentru a calcula impactul financiar, de mediu și social al legii propuse nu a constatat nicio creștere a utilizării combustibililor fosili, stimulând în același timp reciclarea și crearea de locuri de muncă. 

    „Totul într-in blender": prea multe într-un singur regulament

    Potrivit industriei, legea riscă să se întoarcă împotriva sa, deoarece evaluarea impactului a pus laolaltă toate țările UE, sectoarele și materialele de ambalare, creând astfel criterii de referință nerealiste.

    „Este ca și cum ai vrea să evaluezi performanța de mediu a unei mașini, a unui elefant, a unui măr și ai pune totul într-un blender, iar apoi ai un rezultat", a declarat Matti Rantanen, directorul general al Alianței Europene a Ambalajelor din Hârtie, care reprezintă companiile de ambalaje pentru alimente și servicii alimentare.

    „Punctul cheie la care ar trebui să vă uitați constă în cel mai bun rezultat de mediu", a declarat acesta pentru EURACTIV, adăugând că acest lucru ar trebui să se facă cu ajutorul unei evaluări bazate pe un sistem specific sectorului, care să evalueze impactul produsului pe durata sa de viață.

    Amestecul de materiale le îmbină, de asemenea, pe cele cu rate de reciclare diferite, avertizează industria ambalajelor pe bază de hârtie, care se bazează în prezent pe un model de aruncare.

    "A pune un material cu o rată de reciclare de peste 90%, precum hârtia, la același nivel cu un material cu o rată de reciclare de 35% nu este pur și simplu corect", a declarat Eleni Despotou, director general al FEFCO, Federația Europeană a Producătorilor de carton ondulat.

    Cu toate acestea, grupul de mediu Zero Waste Europe contestă aceste afirmații, declarând pentru EURACTIV că a fost nevoie de o viziune cuprinzătoare și holistică a interdependențelor sistemului, în timp ce o analiză specifică ar fi riscat să producă informații limitate.

    La rândul său, Comisia și-a apărat evaluarea, afirmând că a folosit o metodologie transparentă și o "abordare sistematică" pentru a evalua impactul de mediu al ambalajelor de-a lungul întregului ciclu de viață. Potrivit analizei Comisiei, obiectivele de reutilizare ar putea diminua ușor consumul de apă și reduce emisiile de CO2 cu 1,25 milioane de tone în 2030. 

    Efectul de substituție

    Criticii au avertizat, de asemenea, că obiectivele de reutilizare a ambalajelor ar putea duce la creșterea cantității de plastic ca înlocuitor al hârtiei, ceea ce a dus la ceea ce deputatul de dreapta Massimiliano Salini (Partidul Popular European) a numit un „efect invers".

    La rândul lor, activiștii ecologiști nu sunt de acord. Marco Musso, de la Biroul European de Mediu, a declarat pentru EURACTIV că creșterea ambalajelor din plastic reutilizabile va fi probabil mai relevantă pentru sectoarele care acordă prioritate vitezei și ușurinței, cum ar fi fast-food, restaurantele de tip takeaway și supermarketurile.

    „Pentru mulți alți actori din sectoarele HORECA [hoteluri, restaurante, catering], nu ne așteptăm neapărat ca trecerea la vesela reutilizabilă să se facă doar către plastic", a explicat acesta.

    Militanții pentru protecția mediului au avertizat, de asemenea, că nu trebuie să se bazeze prea mult pe hârtie. În sectorul alimentar, ambalajele includ adesea un strat de plastic pentru a proteja alimentele, ceea ce face mai dificilă reciclarea, potrivit lui Sergio Baffoni de la Environmental Paper Network, un grup de ONG-uri care militează pentru durabilitate în industrie.

    "Înlocuirea plasticului de aruncat cu hârtia de aruncat nu va reduce deșeurile, nu va salva ecosistemele planetei și nu va face decât să intensifice presiunea asupra pădurilor și a resurselor prețioase de lemn", a declarat acesta.

    Costurile economice, subestimate

    O altă critică este aceea că evaluarea Comisiei subestimează în mod grosolan costul obiectivelor de reutilizare a ambalajelor. Executivul UE a calculat că costurile directe pentru toate schemele de reutilizare ar fi de 4 miliarde de euro, la care se adaugă 523 de milioane de euro necesare pentru schemele de returnare a depozitelor. Industria susține că aceste costuri vor fi mult mai mari, menționând un studiu care a constatat că trecerea la reutilizare a 20% din sticlele PET utilizate numai de industria băuturilor răcoritoare carbogazoase ar costa 18,7 miliarde de euro.

    Lipsa actuală de experiență în ceea ce privește măsurile de reutilizare și de prevenire a generării de deșeuri face ca acestea să fie greu de evaluat, a declarat Larissa Copello de la Zero Waste Europe, dar ONG-ul său consideră că ipotezele sunt "bine echilibrate și realiste", deoarece o parte din infrastructura necesară este deja existentă.

    "Nu este o coincidență faptul că această critică vine în principal din partea sectoarelor care trebuie să îndeplinească aceste obiective și care sunt cele mai interesate ca contribuabilii UE să plătească pentru infrastructură, în timp ce ei continuă să externalizeze costurile ambalajelor de unică folosință", a adăugat ea.

    Între timp, Comisia a recunoscut că ambalajele reutilizabile vor crește costurile. Cu toate acestea, Comisia a declarat că acestea ar putea fi atenuate prin realizarea de economii de scară de către marii operatori economici, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii vor putea să se alăture unor sisteme de punere în comun pentru a împărți între ele ambalajele reutilizabile.

    Igienă: vor avea încredere consumatorii în reutilizabile?

    Obiectivele de reutilizare sunt, de asemenea, puse sub semnul întrebării din cauza preocupărilor legate de sănătate, industria avertizând că lipsa de încredere a consumatorilor în siguranța sistemelor de reutilizare ar putea submina obiectivele legii.

    Cu toate acestea, militanții pentru mediu susțin că există deja sisteme de reutilizare funcționale în mai multe state membre, inclusiv pentru sticlele de băuturi în țări precum Belgia și Germania. Traducere în limba română de EURACTIV.ro