Interdicția de export paralel pentru o serie de medicamente a expirat la finalul lui 2015, fără să apară vreo criză de medicamente. Guvernul eșuează în demonstrarea cauzelor care produc crize, totuși propune noi interziceri.
Dacă ordinul propus de ministrul Sănătății va fi adoptat, afaceri de 594 milioane euro vor ajunge, vrafuri de hârtii, spre aprobare, la Agenția Națională a Medicamentului. Dacă nu vor aproba tacit, șefii ANM vor interzice pe criteriile lor.
Distribuitorii din piața farmaceutică semnalează Ministerului Sănătății aspecte care trebuie clarificate, pe marginea interzicerilor la exportul paralel. Poziția lor este subiectivă, însă ei cer Ministerului clarificările necesare.
Ministerul Sănătății calcă pe urmele Parlamentului bulgar, care a introdus restricții în comerțul intracomunitar de medicamente. Lipsa de claritate și de tratament egal au fost sancționate de Curtea Constituțională bulgară, care a respins legea.
Ministerul Sănătății intenționează să blocheze comercializarea unor medicamente în spațiul liber intracomunitar pe motiv că acestea prezintă riscul să nu se mai găsească pe piața internă. Crizele de medicamente pot apărea, în ciuda acestor măsuri.
Interdicția de export paralel pentru o serie de medicamente a expirat la finalul lui 2015, fără să apară vreo criză de medicamente. Guvernul eșuează în a demonstra care sunt cauzele care produc crize, dar, cu toate acestea propune noi interziceri.
În vreme ce România și Bulgaria trimit aproximativ o cincime din piața lor de medicamente în alte țări ale Uniunii Europene, în state precum Danemarca intrările de pe alte piețe pun o presiuse asupra prețului în sensul scăderii acestuia.
Prețurile mici la medicamente pe care autoritățile române le-au impus producătorilor încurajează firmele care practică „exporturi paralele” – un comerț desfășurat perfect legal în spațiul european, deși considerat lipsit de etică de o parte a pieței.
Criza de medicamente, absența totală, în anumite momente, a unui produs farmaceutic echivalează cu un moment de derută și o atât de mare disperare pentru pacient, încât acestuia nu îi rămâne decât sentimentul că și-ar dori să dărâme tot sistemul.
Despre un medicament lipsă se află, adesea, când criza deja s-a produs, pe canale informale de la pacient la pacient. Un mecanism transparent de raportare a lipsurilor de medicamente din spitale și farmacii ar însemna să previi în loc să tratezi.
În vreme ce România și Bulgaria trimit aproximativ o cincime din piața lor de medicamente în alte țări ale Uniunii Europene, în state precum Danemarca intrările de pe alte piețe pun o presiuse asupra prețului în sensul scăderii acestuia.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.