Intenția Comisiei Europene de a impune o taxă de accize minimă la nivelul UE pentru produsele noi, cum ar fi țigările electronice, tutunul încălzit, plicurile cu nicotină, are în piață susținători și oponenți.

Acest articol face suplimentul tematic Viitorul produselor noi din tutun în Uniunea Europeană. 

Intenția Comisiei Europene de a impune o taxă de accize minimă la nivelul UE pentru produsele noi, cum ar fi țigările electronice, tutunul încălzit și pungile cu nicotină, a împărțit jucătorii pieței cu privire la efectele scontate. Pe de o parte, sunt păreri potrivit cărora impozitarea pune presiune asupra prețului, determinând fumătorii să nu aleagă produse noi, despre care unele studii susțin că sunt mai puțin dăunătoare decât țigările tradiționale.

De celalată parte, alții consideră că răul este încă un rău și, prin urmare, impozitarea ar putea fi o frână care să-i determine pe consumatori să renunțe la obiectul fumatului, în special pe tineri.

În prezent, nu există un cadru prestabilit de accize la nivelul UE, așa cum se aplică la produsele tradiționale din tutun. Situația de pe piața unică a UE este destul de fragmentată, întrucât statele membre impozitează e-lichidele și produsele din tutun încălzit cu niveluri diferite.

Executivul UE dorește acum să reglementeze piața cu o cotă minimă de impozitare pentru produsele noi. Întrebat cu privire la posibila amânare a creșterii impozitării tutunului pe fondul celei mai grave crize inflaționiste din anii 1980, un oficial al UE a răspuns: „Comisia publică online Liste des points prévus, care este agenda indicativă a subiectelor care urmează să fie discutate la fiecare reuniune săptămânală a Colegiului Comisarilor. Aceasta este însă o ordine de zi provizorie care poate fi întotdeauna supusă modificărilor”.

Majoritatea susținătorilor sănătății publice luptă pentru un nivel maxim impozitare, în timp ce industria tutunului și susținătorii noilor produse din tutun fac presiune pentru cel mai mic accize posibil.

Efectele asupra sănătății sunt insuficient cunoscute

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UE au susținut creșterea impozitării atât pe tutun, cât și pe produsele noi, pentru a reduce utilizarea. 

Întrebat în ce măsură Comisa își face griji ca o acciză mărită să-i determine pe consumatori să se întoarcă la țigările tradițioanle, oficialul UE a răspuns: „În această etapă nu avem comentarii”.

Cornel Radu-Loghin, un avocat al sănătății publice pentru Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului și Tutunului (ENSP), a declarat pentru EURACTIV că industria tutunului se ascunde în spatele argumentului că produsele noi sunt mai puțin dăunătoare, deci ar trebui să fie impozitate mai puțin.

„În anii '50, toți medicii promovau tutunul, iar 20 de ani mai târziu totul s-a schimbat, cine știe ce se va întâmpla peste 20 de ani. Poate că toată lumea va fi de acord că aceste noi produse sunt foarte periculoase și cancerigene […] așa că nu putem prezice acest lucru printr-un instrument de impozitare”, a spus Loghin.

Loghin a adăugat că administrațiile centrale caută bani în timp ce industria promovează argumentul pierderii veniturilor. „Industria tutunului spune mereu că sunt mari contributori la bugetul de stat […], dar banii nu vin de la ei, ci de la fumători”, a spus el.

„Dar la final, dacă o persoană încetează să mai folosească produse din tutun, va cheltui banii pe alte produse, așa că taxele vor reveni la același buget de stat”, a adăugat el.

„Așadar, toată această discuție, a impozita sau a nu impozita la același nivel, este despre interese comerciale și de afaceri și o modalitate de a manipula guvernele pentru a le arăta că sunt buni contribuitori”.

O abordare a impozitării bazată pe risc

David Sweanor, avocat canadian și profesor la Universitatea din Ottawa, a spus că UE ar trebui să evite „greșeala” de a impozita variantele mai puțin dăunătoare la fumatul țigărilor.

„Este ca și cum ai spune că vrem cu adevărat să ne îndepărtăm de motoarele cu ardere internă, dar pentru că am putea pierde bani din taxele pe benzină și avem nevoie de venituri, vom impozita mașinile electrice, ceea ce împiedică oamenii să se mute la acele vehicule”, a spus el pentru EURACTIV, în cadrul discuțiilor de la al V-lea Summit științific privind reducerea efectelor nocive de la tutun, de la Atena.

Criticii sugerează că, în urma crizei pandemice și pe fondul unui război din Ucraina, guvernele UE sunt lipsite de numerar și caută venituri noi.

„Dacă creștem mult prețul produselor noi, asta va însemna că consumatorii vor începe să se ferească de ele. Unii oameni care au ales aburul ar reveni la țigări”, a spus Emanuele Bracco, profesor asociat de economie la Universitatea din Verona.

Bracco a spus că dovezile nu sunt încă la fel de puternice, deoarece aceste produse sunt noi, dar a insistat că profilul de sănătate al consumatorilor acestora este foarte diferit de țigările tradiționale. „Avem dovezi bune că aceste noi produse din tutun sunt incredibil de mai puțin dăunătoare”, a menționat el.

În mod similar, Frederic de Wilde, președintele companiei Philip Morris International de tutun (PMI) din Regiunea Uniunii Europene, a declarat pentru EURACTIV că majoritatea statelor membre au adoptat o taxare diferențiată, pentru produsele fără fum, cum ar fi tutunul încălzit și țigările electronice, spre deosebire de țigări.

„Este de bun simț să-i tratăm diferit, să-i încurajăm pe fumătorii de țigări care nu renunță să treacă la produse mai bune. Tratamentul diferențiat stimulează, de asemenea, companiile să inoveze și să se angajeze în schimbare”, a spus el, adăugând că fumatul scade mai rapid în țările care fac această diferențiere. 

De Wilde s-a referit, de asemenea, la consultarea deschisă pentru Directiva privind acciza la tutun (TED), spunând că 81% dintre cei întrebați, inclusiv oameni de știință și experți, au susținut diferențierea fiscală bazată pe risc.

„În iunie 2020, Consiliul a emis o recomandare conform căreia orice revizuire a accizelor la tutun la nivelul UE ar trebui să analizeze cele mai bune cazuri dintre statele membre, ținând cont de caracteristicile și utilizarea diferitelor produselor”, a spus el.

Capcana pieței negre

De Wilde a subliniat, de asemenea, că o povară fiscală echilibrată nu îi va face pe fumători să apeleze la piața ilicită, dând exemplu Franța, „unde impozitarea excesivă a împins comerțul ilicit cu 30% în 2021 la mai mult de o treime din consumul total”.

„Recentul raport KPMG arată clar că sarcina fiscală excesivă stimulează comerțul ilicit în țările UE”, a adăugat De Wilde. 

În urma unei creșteri semnificative a taxelor, de aproape trei ori nivelul minim stabilit de Comisia Europeană, piața ilegală din Franța a crescut masiv de la 13,1% în 2017 la 29,4% în 2021.

Acest lucru a o scădere a veniturilor fiscale cu aproximativ 6,2 miliarde de euro, iar presa a arătat că Executivul francez intenționează o nouă creștere a taxelor, pentru a face față inflației.

Per ansamblu, consumul illegal în UE a crescut cu 3,9% sau 1,3 miliarde de țigări în 2021, comparativ cu 2,3% în 2020.

„Dacă aceste țigări ar fi fost achiziționate în mod legal în țările în care au fost identificate, s-ar fi strâns taxe suplimentare de 10,4 miliarde de euro în UE”, arată raportul KPMG, finanțat de industrie.

Problema comerțului ilegal a apărut și în Ucraina, privând țara de banii atât de necesari pentru războiul său împotriva invaziei ruse. Piața neagră a tutunului a costat bugetul ucrainean aproximativ 180 de milioane de euro, forțându-l pe președintele Volodymyr Zelenskyi să intervină și să închidă o fabrică responsabilă de producția ilegală.
[Versiunea în limba engleză editată de Alice Taylor, EURACTIV.com. Traducere și adaptare în limba română de EURACTIV.ro]