Taxe și mai mari pentru produsele din tutun, pe de o parte. Voci care spun că se va aluneca în comerțul ilegal, pe de alta.

Planurile Uniunii Europene de a majora și mai mult taxele aplicate tutunului și de a reduce numărul deja în scădere al fumătorilor, i-au mulțumit pe deplin pe susținătorii sănătății publice; cei din industria tutunului avertizează că mărirea taxelor ar putea afecta veniturile fiscale favorizând comerțul ilegal.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), impozitarea tutunului este cel mai eficient instrument care poate fi folosit pentru a reduce fumatul. Urmând recomandările OMS, țările UE au introdus accize diferențiate pentru tutun și, potrivit unui raport al Financial Times, Comisia Europeană, într-o nouă propunere legislativă aflată în expectativă, ia acum în considerare chiar dublarea cotei de impozitare.

Unii observatori de la Bruxelles sugerează că majorarea taxelor ar putea fi motivată, cel puțin parțial, de inflație. Cu toate că, din punctul de vedere al sănătății, creșterea impozitului la tutun a dus, într-adevăr, la reducerea ratei fumatului - din 2017, sondajele Eurobarometru au arătat o scădere medie de 3% a consumului de tutun în întregul bloc european, cei din industria tutunului susțin că țările care au majorat accizele au deschis, în același timp, ușa din spate, pentru comerțul ilicit.

Potrivit raportului anual al KPMG, finanțat de industria tutunului, consumul țigărilor de contrabandă în UE a crescut cu 3,9% sau cu 1,3 miliarde de țigări în 2021, față de o creștere de 2,3%, în 2020. "Dacă aceste țigări ar fi fost cumpărate în mod legal în țările repective, s-ar fi putut colecta taxe suplimentare de 10,4 miliarde de euro în UE 27", se arată în raportul KPMG. Emanuele Bracco, profesor asociat de economie la Universitatea din Verona, a declarat la începutul acestui an pentru EURACTIV că scumpirea produselor din tutun înseamnă "o ușă larg deschisă pentru contrabandă".

"Dacă încerci să intervii prea brusc pe aceste piețe, chiar și cu intenții bune, poți avea consecințe nedorite, cum ar fi o înflorire a comerțului clandestin", a spus el. Bracco a mai avertizat, de asemenea, cu privire la sporirea efectelor adverse asupra sănătății, deoarece aceste produse ilicite sunt comercializate în afara regulamentului și nu sunt verificate conform standardelor.

Banca Mondială, pe de altă parte, nu împărtășește aceeași opinie în ceea ce privește diminuarea veniturilor fiscale. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, creșterea accizelor la tutun va reduce accesibilitatea acestuia și "după cum arată dovezile, va scădea consumul".

"Punând în aplicare reformele privind impozitarea tutunului, factorii de decizie politică pot alege o cale rapidă către societăți mai sănătoase și mai prospere", se arată în raport. Majorarea taxelor Franța și Irlanda au cele mai mari accize pentru tutun, 6,61 euro și, respectiv, 8,42 euro, în timp ce media UE este de 3,34 euro și ambele țări au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2017, fumătorii din Franța reprezentau 36% din populație, în timp ce în sondajul din 2020 s-a constatat o scădere de opt puncte procentuale, până la 28% - același nivel ca în 2012, potrivit unui sondaj special Eurobarometru, publicat în anul respectiv.

În 2017, 24% dintre irlandezi erau fumători, iar în 2020, procentul a scăzut la 18%. Cu toate acestea, potrivit raportului KPMG, ambele țări sunt campioane ale UE în ceea ce privește comerțul ilegal cu produse din tutun.

În 2021, comerțul ilicit cu tutun în Franța a constituit un procent de 29% din consumul total (15,1 miliarde de țigări), în timp ce în Irlanda produsele de contrabandă au reprezentat 17% din consumul total (500 de milioane de țigări). Unii critici sugerează că posibiliatea de a cumpăra tutun din țările vecine, care au taxe mai mici, reprezintă o problemă în plus.

Pentru a evita asemenea situații, OMS a solicitat o coordonare mai strânsă între țările vecine în ceea ce privește cota de impozitare a tutunului. Polonia, care are o acciză de 2,08 euro, are un procent de doar 5% în ceea ce privește consumul de tutun de contrabandă și a reușit, de asemenea, să obțină reduceri considerabile ale ratei fumatului, de la 30% în 2017, la 26% în 2020.

Germania, a cărei acciză este apropiată de media UE (3,30 EUR), a înregistrat, de asemenea, scăderi considerabile ale consumului ilicit (2 % din piață), precum și o scădere marginală de 1 % a ratei fumatului (24 % în 2020, față de 25 % în 2017).

Grecia și Bulgaria dau bătăi de cap Grecia și Bulgaria sunt cele două țări din sud-estul blocului european care se află pe primele locuri ca număr de fumători, în UE. Atena a impus o acciză de 2,74 EUR, sub media de 3,34 EUR din UE, dar reprezintă în continuare a doua cea mai mare piață neagră pentru tutun din comunitate, după Franța.

În același timp, Grecia este singurul stat membru al UE care înregistrează o creștere semnificativă a ratei fumatului (de la 37% în 2017, ajungând la 42% în 2020). Bulgaria, pe de altă parte, percepe cele mai mici accize (1,81 euro), iar comerțul ilicit se situează la doar 2%, în timp ce rata fumatului a crescut de la 36% în 2017, la 38% în 2020.

Potrivit EURACTIV Bulgaria, statul bulgar a pus capăt dezbaterii publice pe această temă, în timp ce interzicerea fumatului în spații închise este prost implementată, iar controalele de stat sunt aproape inexistente.

Noile produse din tutun

Un alt aspect important este nivelul minim al accizei pentru noile produse din tutun și nicotină pe care îl va propune Comisia Europeană. OMS și o mare parte a comunității științifice militează pentru o cotă de impozitare ridicată sperând să împiedice oamenii să treacă la aceste produse, pe fondul incertitudinii privind siguranța lor.

Pe de altă parte, industria tutunului insistă, citând alte studii științifice, că aceste produse noi din tutun sunt mult mai puțin nocive decât tutunul tradițional și că o cotă de impozitare ridicată nu ar face decât să descurajeze fumătorii înrăiți să treacă la produse mai sigure.

Într-un interviu pentru EURACTIV, europarlamentarul suedez Sara Skyttedal (PPE) și-a exprimat îngrijorarea că taxele minime "ar putea fi stabilite la un nivel atât de ridicat încât șansele ca aceste produse noi să înlocuiască țigările tradiționale vor fi limitate".

"Ceea ce ar fi împotriva obiectivelor Planului european de combatere a cancerului", a afirmat ea și a mai adăugat că Suedia are cea mai redusă rată a mortalității cauzată de fumat din Europa datorită snus-ului, un produs din tutun interzis în restul Uniunii Europene.

Sara Skyttedal a pecizat că nu există dubii în privința eficienței folosirii snus-ului, iar "dacă restul Europei își dorește să reducă rata mortalității asociate fumatului la nivelul celei din Suedia, cel mai bun sfat pe care îl pot da este să privească noile produse cu nicotină ca pe un instrument în lupta împotriva cancerului". Dar nu toată lumea împărtășește aceleași opinii, cum ar fi eurodeputata italiană Alessandra Moretti (S&D) care s-a declarat împotriva acestui punct de vedere, spunând că riscă "dezinformarea".

"Snus probabil că nu provoacă cancer pulmonar, dar este asociat cu multe alte boli, cum ar fi bolile cardiovasculare și alte tipuri de cancer ale sistemului digestiv", a declarat ea pentru EURACTIV Italia. "Pentru a reduce numărul fumătorilor, nu trebuie să îi condamnăm la o altă dependență", a mai adăugat Moretti.