Și, mai important, cum ne putem păstra echilibrul și relațiile în mijlocul acestei polarizări?

Psihologul Simona Ștefan, conferențiar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, a explicat la Reporter Medical TV câteva mecanisme psihologice care alimentează aceste tensiuni și a oferit sfaturi concrete pentru a naviga mai bine această perioadă încărcată emoțional.

Polarizarea este un fenomen normal, dar accentuat de context

„Polarizarea este firească în contexte electorale, mai ales când miza este mare și când alegerile se reduc la două opțiuni fundamentale. Așa a fost și în cazul Brexit sau al alegerilor prezidențiale recente din România”, explică Simona Ștefan. Situația se agravează însă atunci când una dintre tabere este percepută ca extremistă – percepție alimentată adesea de mass-media sau chiar de retorica candidaților. „Când cineva atacă valorile tale – democrația, credința, toleranța sau tradiția – simți că te atacă personal. Iar răspunsul devine, inevitabil, emoțional”.

Alegeri personale, efecte colective

Psihologul atrage atenția asupra unui aspect adesea ignorat: în astfel de contexte, nu doar opțiunea electorală este pusă la încercare, ci însăși identitatea persoanei. „Când votul pare să pună în pericol ceea ce tu consideri fundamental pentru viața ta, reacția este una viscerală. Nu mai e doar despre idei, ci despre cine ești tu ca om”, spune ea.

Această încărcătură emoțională explică de ce certurile apar chiar și în sânul familiilor: „Am văzut cupluri care s-au despărțit, frați care nu își mai vorbesc. Este real și, din păcate, nu doar în România. S-a întâmplat și în SUA sau în Marea Britanie.”

Online-ul: spațiul unde vocea devine armă

O mare parte din aceste dispute se transferă în mediul online, unde, susține psihologul, comunicarea agresivă e alimentată și de mecanisme psihologice subtile: „Postările generează reacții, comentariile aduc like-uri, iar conflictul devine captivant. E un circuit de validare și confruntare care poate da dependență”.

Recomandarea sa este să reflectăm la intențiile din spatele fiecărei postări sau comentarii. „Vreau să mă descarc? Să informez? Să provoc? Sau doar să rănesc? Dacă vrem armonie, trebuie să evităm jignirile, atacurile personale. Nu convingi pe nimeni spunându-i că e prost”.

Alegere grea, între a avea dreptate și a avea o relație?

În relațiile apropiate, conflictul politic poate deveni o alegere între două nevoi fundamentale ale omului: afirmarea de sine și conexiunea cu ceilalți. „Trebuie să ne întrebăm: merită să sacrific relația pentru o părere politică? Poate nu e vorba de compromis, ci de a decide ce contează mai mult pentru tine în acel moment”, spune Simona Ștefan.

O soluție: distanțarea temporară sau evitarea subiectelor tensionate. „Agree to disagree” poate fi o strategie salvatoare pentru prietenii sau familii care altfel riscă să se destrame.

Este educația un scut împotriva radicalizării?

În opinia psihologului, educația joacă un rol semnificativ, dar nu exclusiv. „Felul în care culegi informația, în care argumentezi, în care te exprimi – toate sunt influențate de educație. Dar în ambele tabere există oameni cu forme diferite de instruire. Nu e doar despre diplome, ci despre disponibilitatea de a asculta și de a gândi critic.”

Media și responsabilitatea ei

Simona Ștefan subliniază că și presa ar trebui să-și asume un rol în reducerea tensiunilor: „Prezentarea adevărului, contextualizarea și evitarea polarizării excesive ar trebui să fie priorități. Din păcate, de multe ori, mass-media joacă și ea la două capete: fidelizarea publicului versus responsabilitate socială.”

Concluzia? Tensiunile din perioada electorală nu pot fi evitate complet. Dar putem alege cum reacționăm. Putem alege ce preț plătim pentru „a avea dreptate”. Și, poate cel mai important, putem alege să păstrăm relațiile esențiale, chiar și atunci când opiniile noastre ne despart.

„Între adevăr și relație, uneori merită să-l alegi pe cel din urmă”, conchide psihologul Simona Ștefan.