Documentul reliefează următoarele concluzii principale, bazate pe analiza comparativă a 1.402 școli eligibile și finanțate în raport cu 1.255 școli eligibile, dar nefinanțate în prima rundă.

"Această analiză comparativă, detaliată mai jos, evidențiază faptul că până la finalul anului școlar 2022 - 2023, finanțarea prin PNRAS a avut un impact pozitiv asupra școlilor beneficiare, în special în cele cu risc ridicat. Evoluția indicatorilor arată că măsurile de sprijin implementate au condus la îmbunătățiri semnificative în stabilitatea personalului didactic, rata promovabilității și participarea la Evaluarea Națională. În școlile nefinanțate, progresul a fost mai lent, indicând că lipsa resurselor suplimentare poate conduce la menținerea unor vulnerabilități educaționale. Comparativ cu școlile care nu au beneficiat de finanțare, școlile sprijinite prin PNRAS au înregistrat îmbunătățiri mai consistente pe toți indicatorii analizați, demonstrând importanța continuării acestui tip de finanțare. Rezultatele sugerează că viitoarele intervenții ar trebui să fie mai personalizate, având în vedere particularitățile fiecărei categorii de risc, și mai concentrate pe școlile cu risc ridicat, pentru a maximiza impactul asupra reducerii abandonului școlar și creșterii performanței academice", se arată în raport.

"După doi ani de implementare a Schemei de Granturi PNRAS, impactul asupra școlilor beneficiare este important și pozitiv depășind valoarea țintei finale a PNRR de 625 de școli cu progres în rezultatele educaționale. Dintr-un total de 1.409 de școli sprijinite în prima rundă, 45% dintre acestea (634 de școli) au înregistrat progres, trecând de la risc ridicat la risc mediu sau scăzut și de la risc mediu la risc scăzut, conform Indicelui PTȘ", potrivit documentului.

În concluzie, în general, PNRAS - Runda I are rezultate pozitive pentru sistemul educațional din România.

"Evident, rezultatele sunt mai bune, cu cât implementarea este mai bună. În consecință, trebuie stimulată implicarea tuturor școlilor eligibile care nu au accesat încă fondurile disponibile și organizate mai eficient procedurile administrative, respectiv de implementare", consideră Ministerul Educației.

+++

Școlile din PNRAS, selectate tocmai pentru vulnerabilitatea lor accentuată, de exemplu mulți profesori suplinitori și navetiști, fără profesori de sprijin pentru elevii cu CES sau mediatori școlari, au reușit în parte să reducă abandonul școlar, în ciuda lipsei de sprijin din partea inspectoratelor școlare și Ministerului Educației și Cercetării, conform raportului elaborat de Banca Mondială în februarie 2025, solicitat și obținut de Edupedu.ro.

Dar lipsa clarificărilor rapide din partea structurilor superioare de gestionare a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) a întârziat execuția bugetară, potrivit raportului.

144 de școli nu au cheltuit niciun ban, 583 de școli au cheltuit sub 50% din buget si 826 de scoli au cheltuit peste 50%. Școlile care au avut o execuție bugetară de peste 50% au reușit să reducă vulnerabilitatea.În același timp, 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite cu 4,5 milioane de euro, timp de doi ani, pentru a ajuta școlile să implementeze proiectele.