Deși avem peste jumătate de milion de studenți, performanțele academice și științifice rămân modeste, iar sistemul dă semne de oboseală sistemică.

Concluzia este extrasă din „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)” al ministrului Educației și Cercetării, profesorul Daniel David, dar publicității luni, 19 mai.

Un sistem mare, dar ineficient

În anul universitar 2023–2024, România a avut 87 de instituții de învățământ superior acreditate (52 publice și 35 private), cu un total de peste 544.000 de studenți înscriși. Cele mai multe locuri sunt ocupate în ciclul de licență (peste 414.000), urmate de masterat (105.000) și doctorat (21.600). Acest sistem e susținut de peste 52.000 de angajați, dintre care aproape 30.000 sunt cadre didactice.

Cu toate acestea, indicatorii de impact real sunt slabi: doar 16% din populația adultă a României a absolvit studii superioare, un procent aproape la jumătatea mediei europene. În rândul tinerilor, ponderea urcă la 23–26%, dar și aici decalajul față de Uniunea Europeană rămâne semnificativ.

Abandonul universitar, un simptom ignorat

Unul dintre cele mai grave fenomene este abandonul masiv înregistrat în rândul studenților. În unele universități, peste 40% dintre cei aflați în anul I de licență nu mai continuă studiile. La nivel doctoral, situația este și mai fragilă.

„Colegii mei care au abandonat studiile aveau probleme financiare, familiile nu-i mai puteau susține într-un oraș universitar, dar și de adaptare socială, tranziția de la un mediu la altul e dificilă, traiul de unul singur într-un oraș mare nu e ușor”, explică Antoniu, doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai.

Formarea continuă, aproape inexistentă

Participarea adulților la cursuri de formare este printre cele mai scăzute din Europa. În 2020, doar 1% dintre români au participat la astfel de programe. În 2022 s-a ajuns la 5,4%, dar media europeană este de 11,9%. Ținta României pentru 2030, de 17,4%, pare foarte ambițioasă în lipsa unor politici coerente.

Competențele – o rană adâncă

Doar 33% dintre români au competențe digitale adecvate, comparativ cu 54% în Uniunea Europeană. În plus, analfabetismul funcțional rămâne o problemă masivă: 20% dintre adulți nu înțeleg ce citesc (față de 8,9% media internațională), iar peste un sfert nu pot face operații numerice de bază.

„Școala românească nu a progresat deloc în ultimii zece ani ca sistem în interiorul sistemului social. Continuă să producă, la celălalt capăt, eșecuri masive, erori strategice, abandon și analfabetism la proporții încă greu de imaginat. Fabrică și participă la fabricarea socială de sărăcie, inegalitate și discriminare, dar și de pseudoștiință și obscurantism.” – este opinia profesorului Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Cercetarea – invizibilă în lumea universitară

Deși universitățile românești participă la proiecte de cercetare, niciuna nu intră în topurile internaționale de prestigiu. Raportul arată clar că masa critică a cercetării este slabă, lipsind infrastructura, colaborarea internațională reală și stimulentele financiare pentru inovație.