Piața rezidențială din România trece printr-o perioadă de ajustare, după mai mulți ani de creșteri rapide. Potrivit Colliers, sentimentul de încredere al consumatorilor a înregistrat cel mai accentuat declin din ultimii 15 ani, exceptând scurta perioadă a pandemiei. De această dată, efectele sunt mai semnificative, alimentate de încetinirea pieței muncii, instabilitatea politică și noile măsuri fiscale care reduc puterea de cumpărare.

În primele luni din 2025, discuțiile despre creșterea TVA pentru locuințele noi au generat instabilitate pe piață. Intrarea în vigoare a cotei majorate de 21%, din august, a determinat un val de tranzacții în iulie, însă specialiștii îl văd ca pe un efect de scurtă durată. Din toamnă, activitatea ar urma să scadă, în contextul dobânzilor ridicate, al creșterii accizelor și al scumpirilor la energie. În primele opt luni din 2025, la nivel național, s-au înregistrat aproape 106.000 tranzacții imobiliare, similar cu anul trecut, arată datele ANCPI. Totuși, indicatorii de construcții și autorizații sunt în scădere.

Prețurile au continuat să crească, mai ales în zonele centrale ale marilor orașe, unde cererea depășește oferta. În medie, avansul a fost de circa 5% în primele șase luni. În zonele periferice, dinamica a fost mai redusă, pe fondul unei oferte mai stabile. Chiar dacă presiunile pe termen scurt sunt evidente, consultanții Colliers consideră că nu este vorba de o criză comparabilă cu cea din 2009–2010. Mai degrabă, piața trece printr-o normalizare, după o perioadă excepțională de creștere.

În marile orașe, deficitul de locuințe rămâne semnificativ, iar intențiile de cumpărare se mențin la niveluri ridicate comparativ cu perioada pre-pandemică. Pe termen lung, fundamentele pieței rămân solide, în condițiile în care supraaglomerarea urbană și nevoia de locuințe noi continuă să susțină cererea.