De asemenea, mai indică un studiu realizat de Universitatea din Bologna și publicat în revista „Nutrients”, unul din șase a trecut într-o categorie de greutate mai sănătoasă. Proiectul, intitulat „Bimbi in forma” („Copii în formă”), este coordonat de Universitatea din Bologna, în colaborare cu autoritățile sanitare regionale.

Inițiativa a fost demarată în 2017 și se adresează copiilor și adolescenților între 2 și 17 ani, implicați împreună cu familiile lor într-un program personalizat de nutriție, activitate fizică și consiliere psihologică. Evaluările publicate în revista Nutrients arată că impactul este mai mare la copiii peste 8 ani și la cei cu obezitate severă, confirmând că abordările complexe și integrate pot face diferența în prevenirea bolilor cronice.

„Rezultatele sunt încurajatoare și ne arată că investițiile în educație alimentară și mișcare, făcute la timp, dau rezultate concrete”, a declarat profesorul Lamberto Manzoli, coordonatorul studiului.

Ce poate face România

Situația din România este similară cu cea a Italiei înaintea implementării programului. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, unul din patru copii români are probleme de greutate, iar tendința este în creștere. Specialiștii în sănătate publică avertizează că obezitatea infantilă nu mai este doar o problemă estetică, ci un factor major de risc pentru diabet, afecțiuni cardiovasculare și tulburări psihologice.

În Italia, succesul parțial al programului „Bimbi in forma” se datorează implicării comunității — părinți, școli, autorități locale — și faptului că prevenția a fost tratată ca o politică de sănătate publică, nu doar ca o chestiune individuală. Același model ar putea fi adaptat și în România, prin parteneriate între Ministerul Sănătății, unități școlare și universitățile de medicină.

Prevenția costă mai puțin decât tratamentul

Costurile directe ale obezității infantile (consultații, tratamente, absențe școlare) sunt estimate, în Italia, la peste 2 miliarde de euro anual. În România, unde programele de prevenție sunt sporadice, povara economică rămâne greu de cuantificat, dar experții atrag atenția că „nu ne mai putem permite să ignorăm problema”.

„Este nevoie de programe integrate, nu doar campanii de o lună. Copiii trebuie învățați cum să mănânce, nu doar ce să nu mănânce”, spune nutriționistul clujean Oana Roman, implicată în campanii educaționale pentru elevi.

Spre un model românesc

Pornind de la exemplul din Emilia-Romagna, mai multe județe din România — este vorba despre Cluj, Brașov și Iași — testează în prezent inițiative locale care promovează mișcarea și educația nutrițională în școli. Dacă rezultatele vor fi susținute de date concrete, România ar putea implementa un program național similar cu cel italian, în care fiecare familie are acces la consiliere și monitorizare gratuită.