Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) lansează, în contextul noului Cod al Conținutului Audiovizual, o serie de 12 mesaje care ar putea contribui la schimbarea așteptată în direcția educării și responsabilizării publicului prin mijloace media.

Scopul acestor intervenții nu este doar informarea, ci și cultivarea unor atitudini sociale dezirabile și consolidarea valorilor democratice. Ele vin după o perioadă de presiune a opiniei publice asupra autorităților care gestionează emisia audiovizuală pentru a calma execesele comisie de unii dintre operatorii din acest domeniu.

Educație socială, nu simple spoturi

Cele 12 mesaje acoperă teme precum sănătatea publică, protecția copilului, prevenirea dependențelor, siguranța online, solidaritatea economică și promovarea lecturii. Ele nu sunt tratate ca simple anunțuri, ci ca instrumente menite să influențeze în profunzime comportamente și convingeri.

Spre exemplu, accentul pus pe identificarea timpurie a autismului („Șansele recuperării copilului cu autism cresc în primii trei ani de viață”) introduce în spațiul public o temă complexă rar abordată eficient în mass-media. Totodată, mesaje precum „Crește-ți copilul cu dragoste, fără violență!” sau „Vaccinarea previne apariția unor boli grave” redau autoritatea mesajelor de sănătate și protecție a copilului în detrimentul narativelor toxice promovate în social media.

Democrație și siguranță

Un segment important este rezervat valorilor civice și siguranței: de la promovarea drepturilor fundamentale într-un regim democratic, la informarea populației privind fraudele digitale și pregătirea pentru situații de urgență. Spoturi precum „Fraudele online îți amenință siguranța financiară” și „Drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt garantate doar în democrație” sunt mai mult decât avertismente, ele vor să fie acțiuni de igienă socială într-un climat tot mai polarizat și informat haotic.

Reforma așteptată: publicitate responsabilă, programe accesibile

Noile reglementări nu se opresc la mesajele în sine. Codul interzice apariția personalităților publice în reclamele pentru jocuri de noroc – un gest necesar pentru a limita influența asupra tinerilor și celor vulnerabili. De asemenea, este vizată publicitatea înșelătoare la suplimente și dispozitive medicale, cu accent pe promovările agresive din farmacii.

În plus, Codul propune standarde îmbunătățite privind protejarea demnității umane, dreptul la replică și autoreglementarea, iar difuzarea mesajelor sociale va deveni o parte integrantă a calupurilor publicitare, nu o excepție.

Un aspect esențial îl constituie obligațiile de accesibilizare: posturile vor trebui să crească treptat procentul de programe accesibile pentru persoanele cu dizabilități, de la 10% în 2025 la 35% până în 2028. Este o măsură care vrea să închidă o breșă veche în accesul la informație și cultură.

Revenirea unui rol formativ al audiovizualului

În ansamblu, aceste schimbări reconfigurează relația posturilor de televiziune și radio cu publicul. Audiovizualul nu mai este tratat doar ca vector de divertisment sau consum, ci ca un partener în educație, sănătate și coeziune socială. Este o reamintire, în vremuri de fragmentare informațională, că misiunea media este și una formativă – și că spațiul public trebuie cultivat, nu doar ocupat.

Mesajele CNA și prevederile noului Cod promit să fie un pas important în această direcție. Rămâne de văzut în ce măsură difuzorii audio și tv vor înțelege acest angajament nu doar ca pe o obligație formală și sancționabilă financiar, ci și ca pe o responsabilitate civică.