România doboară praguri demografice cu o viteză alarmantă: dacă în 2011 numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000.

În ultimii 30 de ani, România a cunoscut o schimbare semnificativă și în ceea ce privește vârsta la care femeile devin mame. Analiza realizată de portalul ClubulCopiilor.ro arată că tot mai multe femei din România fie aleg să nu devină mame, fie amână momentul maternității.

Citește și: Sarcinile la minore, o criză de sănătate publică în România

Dacă în trecut multe nașteri aveau loc la vârste fragede, în prezent, multe femei aleg să aibă copii după 30 de ani, iar numărul mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani a crescut cu 174% față de 1990. 

Această tendință vine cu un efect secundar important: din ce în ce mai multe femei din categoria 35-44 de ani ajung să nu mai aibă copii deloc. Dacă în 1992 doar 10% dintre femeile din această categorie nu aveau copii, în 2021 procentul aproape s-a dublat, ajungând la 19%.  

Dacă media națională a femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani fără copii este de 19%, acest procent poate varia semnificativ de la un județ la altul. Așa cum am observat în studiul nostru, atât mediul urban, cât și cel rural urmează aceeași tendință, iar nivelul de educație are un impact similar: femeile educate din mediul urban cu vârsta între 35 și 44 de ani sunt, într-un procent mai mic, mame, comparativ cu cele din mediul rural sau cu cele care au un nivel de educație mai scăzut.

În consecință, nu surprinde faptul că Bucureștiul se află pe primul loc la nivel național, însă ceea ce surprinde este că procentul este unul semnificativ – aproape una din trei femei cu vârsta între 35 și 44 de ani nu are copii. Acest procent aproape s-a dublat față de începutul anilor ’90, când era de doar 16%.

Clujul și Timișul urmează pe locul secund, ambele cu 23%, fiind urmate de Brașov și Arad, cu 20%. Alte județe cu procente ridicate sunt Ilfov (19%), Sibiu, Hunedoara, Alba, Iași, Galați, Vrancea și Bihor – toate cu 18%.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata fertilității totale a scăzut la 1,47 copii per femeie în 2023, mult sub pragul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii per femeie. Mai mult, o proiecție recentă a ONU arată că România ar putea pierde aproape jumătate din populație până în 2100.

Aceste cifre trag un semnal de alarmă asupra viitorului demografic al țării și evidențiază nevoia urgentă de politici care să sprijine familiile, să faciliteze echilibrul între viața profesională și cea personală și să creeze un mediu în care maternitatea să fie o opțiune accesibilă și sustenabilă.