Eurodeputatul USR/Renew Vlad Voiculescu îi îndeamnă pe tineri să intre în politică, dacă le pasă de țara lor sau de orașul lor natal: ”Politica n-ar trebui să fie despre scandal seara la televizor și aranjamente de partid”.

Sondajele din ultimii ani arată că în jur de jumătate dintre tinerii din România doresc să plece din țară pentru mai mult de șase luni. Potrivit unui studiu al Fundației germane Friedrich Ebert publicat în ianuarie, pe lângă dorința unui trai mai bun și salarii mai mari, tinerii sunt ”alungați” și de corupție și de clientelism politic. 

Plecat la 18 ani din țară, imediat după liceu, eurodeputatul USR/Renew Vlad Voiculescu (41 de ani) le spune tinerilor că România are nevoie de oameni care să fie ”pe picioarele lor”.

”E important pentru tine, pentru familia ta, e important indiferent de ce cale profesională urmezi și e important și pentru tine, ca cetățean, ca om căruia îi pasă, dincolo de de propria persoană sau propria familie. Cred că în România avem nevoie de oameni maturi, care stau bine pe picioarele lor, cu coloană vertebrală, care să fie cetățeni implicați - prin asta înțeleg voluntariat, înțeleg să faci lucrurile cu simț de răspundere și cu conștiința faptului că îndeplinești inclusiv o misiune socială”, spune Voiculescu într-un interviu acordat Euractiv România.

Eurodeputatul îi îndeamnă pe tineri să se implice și în politică, amintind că politica ”n-ar trebui să fie despre scandal seara la televizor și aranjamente de partid, ci ar trebui să fie despre cum ne chivernisim, cum ne organizăm mai bine ca societate, comunitate, dacă vorbim de consilii locale, de consilii județene, cum ne organizăm noi mai bine, în așa fel încât să ne fie bine tuturor”.

 

”Dacă îți pasă cu adevărat de copii sau de țara ta sau de orașul tău, nu poți să pretinzi că nu te interesează politica, pentru că politica gestionează cea mai mare parte din resursele unei țări, fie că vorbim de impozite, fie că vorbim de resurse minerale sau de însuși setul de reguli și de valori care sunt într-o societate”.

 Raportarea la adevăr

Voiculescu susține că USR este un partid care își dorește ”să schimbe profund statul”, să-l facă ”mai european”, ”nu să-l dărâme”, așa cum vor partidele extremiste apărute recent.

Întrebat dacă acest mesaj a ajuns la tineri, Vlad Voiculescu spune că USR are ”un bazin electoral solid, de 15-20 %, care corespunde unei părți a societății, cu o bună înțelegere a felului în care o societate europeană funcționează”.

”Nu cred că trăim vremuri simple, nici în România, nici în alte părți ale Europei sau ale globului, cred că dezgustul față de politica veche și modul în care politicienii din partidele vechi corupte, osificate au gestionat puterea, inclusiv excluzând USR de la guvernare în 2021, a creat un dezgust și o neîncredere în instituțiile statului, care a dus peste tot, nu numai în România, la rezultate surprinzătoare și câteodată absolut îngrijorătoare la vot”.

 

”În general, diferențele fundamentale dintre USR și partidele partidele vechi, dar și față de partidele extremiste, izolaționiste este raportarea la adevăr. Pentru noi, adevărul este cel științific, politicile trebuie să fie bazate pe date, iar transparența nu este negociabilă. Lucrul acesta, dacă mergem către partidele vechi, vom vedea o lipsă cruntă de transparență și vom vedea o deformare continuă a adevărului, alături de televiziunile și de media cumpărate, chiar cu banii noștri, chiar cu banii cetățenilor din subvenție și din alte surse dubioase de fonduri”,

a afirmat europarlamentarul aflat la primul mandat.

”Dacă ne uităm către extremiștii izolaționiști, vom vedea că raportarea la adevăr este și mai dubioasă. Avem de-a face cu cu această noțiune patentată de Donald Trump în primul său mandat de adevăr alternativ și libertatea de exprimare este confundată cu desprinderea totală de orice date, fapte cau adevăruri științifice. Practic, cine țipă mai tare cu ajutorul algoritmilor poate să stabilească noul adevăr cu ghilimele, desigur”, a adăugat el.

Sistemul educațional - complet depășit

Despre sistemul educațional, politicianul consideră că este ”complet depășit, pentru că ”nu a reușit să asigure o bază comună, o bază largă de înțelegere și de respect a științei și a mecanismelor din societate care ne-au adus până în acest punct, și când spun că ne-au adus până în acest punct, spun ultimii 70 de ani”.

 

”E o perioadă de pace în care instrumente create cu greu și care au rădăcinile în violența extremă din al Doilea Război Mondial, în milioane de morți, ne-au asigurat un cadru instituțional internațional și o pace și niște mecanisme funcționale de piață și de stat social, care a dus ca pentru prima dată în istoria omenirii, statele să cheltuiască mai mult pentru sănătate, de pildă, decât pentru armată. Pentru prima dată în istoria omenirii, ăsta este un lucru absolut fenomenal”.

 

”Din păcate, în momentul ăsta, și pentru că sistemul educațional nu a ajutat destui oameni să ajungă la o bună înțelegere a modului în care a progresului extraordinar pe care l-am obținut în ultimii 70 de ani în toată lumea asta mare, nu numai în România, avem acum de-a face cu o reîncepere a cursei înarmării, cu bugete din ce în ce mai mari pentru înarmare, cu izolaționism în multe părți din această lume, cu o punere în discuție a multilateralismului, a instituțiilor internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Sănătății etc și cu punerea în discuție a însăși adevărului științific și a datelor, lucruri, după părerea mea, extrem extrem de periculoase, și care vin pe un fundal de lipsă de educație”.

Campanie ”foarte tristă”

Campania prezidențială i se pare ”foarte tristă”: ”Acumulăm traumă după traumă în România. Mi se pare că ce au făcut PSD și PNL în ultimii, mai ales în ultimii 3 ani, a dus la o dinamitare a încrederii în instituțiile publice și în democrația din România. Iar acum unii încearcă să profite de pe urma acestei situații, alții încearcă să adune cioburile”.

”În contextul ăsta rămâne foarte puțină atenție publică și foarte puține mesaje publice pentru construcție și pentru adresarea problemelor structurale ale societății românești sau ale provocărilor mari cu care se confruntă România, Europa și lumea în momentul ăsta”.

 Cum comunică instituțiile europene

”Politica este întotdeauna locală și națională, într-o măsură covârșitoare, și asta influențează și perspectiva asupra instituțiilor europene. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, cu toate instituțiile sale, Comisie, Parlament, Consiliu, face o treabă foarte proastă în a comunica și a fi aproape de oameni. Și cred că multe pot fi îmbunătățite aici”, explică Vlad Voiculescu ușoara scădere a încrederii în instituțiile europene, chiar dacă acestea stau mai bine decât autoritățile naționale.

”Cred că ceea ce am obținut cu toții prin această Uniune Europeană, prin aderarea la Uniunea Europeană și prin piața comună, prin toate proiectele europene este la scară istorică ceva absolut fabulous, și lucrul ăsta este e prea puțin comunicat, prea puțin înțeles”.

Soluții europene în sănătate și apărare

În opinia eurodeputatului, cetățenii trebuie să înțeleagă că pentru unele probleme ”soluțiile pot fi doar europene”.

”Dacă vorbim despre boli rare, unde expertiza nu poate să existe în fiecare țară, de la Malta, Cipru, chiar România, țări precum Croația, până la țări mai mari, nu toate pot dezvolta o expertiză pentru fiecare boală din lumea asta, și atunci are sens să ne uităm la soluții europene pentru asta. Unele boli sunt așa de rare că într-o țară poți să ai 2, 5 sau 10 pacienți pe an. Pur și simplu nu e suficient pentru a crea expertiză. Ăsta este un exemplu din domeniu care mă interesează în mod principal și un proiect la care lucrez pentru a avea soluții europene pentru cetățeni”.

”În privința apărării, cred că e din ce în ce mai clar că soluția nu poate să fie decât europeană. Odată cu noile perspective de la de la Washington, vedem că Europa trebuie să fie pe picioarele ei și nu putem să ne imaginăm că 27 de state pot dezvolta industrii de apărare și sisteme de apărare complet separate.  Avem nevoie să știm că va exista solidaritate și în acest domeniu cu orice stat membru UE, în special noi cei din Flancul estic”.

  Imagine Euractiv

PulseZ este live

Mai mult pe EurActiv »