"Învățământul preuniversitar obligatoriu - preșcolar-primar-gimnazial-liceal - trebuie să transfere, prin educație, cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni satisfăcuți de propria viață. Educația antepreșcolară trebuie generalizată și regândită pentru a asigura prerechizitele necesare învățământului obligatoriu. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competențelor, dar și al accentuării înțelegerii modalității de generare științifică a cunoștințelor declarative și procedurale și a valorilor cuprinse în acestea - lucru considerat până acum esențial, mai ales pentru învățământul superior -, pentru a-și dezvolta competențele prin învățare pe parcursul vieții și ca antidot la pseudoștiință/pseudocunoaștere", se arată într-o sinteză a unui raport prezentat luni.

Documentul, intitulat "Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)", este asumat de ministrul Educației Daniel David, nefiind un document al Guvernului sau al Ministerului Educației și Cercetării.

Potrivit documentului, "sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 - licență; 7 - master; 8 - doctorat), care să își păstreze și să își dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții", scrie Agerpres.

"Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice, astfel încât absolvenții să nu rămână prizonierii cunoașterii asimilate în timpul studiului, cunoaștere care în timp devine depășită, ci să înțeleagă și modalitatea de generare a acestei cunoașteri, pentru a se putea dezvolta, asimilând noile dezvoltări ale științei", se menționează în raport.

În CDI, față de potențialul pe care îl are, România, a șasea țară a Uniunii Europene ca mărime a populației, "produce prea puțină cunoaștere, din cunoașterea produsă prea puțină este de calitate, iar din cunoașterea de calitate prea puțină este de concepție românească".