Crezi că toată lumea face „măcar 10.000 de pași” pe zi? Primul „Barometru al Sportului” realizat de IRES pentru SportsFestival spulberă miturile și oferă, în premieră, un tablou solid al obiceiurilor noastre sportive.

Sondajul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a fost realizat telefonic în aprilie‑mai 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.085 de adulți – marjă de eroare ±3% .

Mult mers pe jos, puțin sport organizat

Ce-a aflat IRES cu această ocazie? Că 68% (ceea ce este destul de mult, dacă nu foarte mult) dintre români spun că practică „o formă de mișcare”. Doar că, tot ei recunosc, numai 18% se țin de un sport organizat cel puțin o dată pe săptămână. Și, dacă ar fi să cerem și dovezi concrete, doar 10% din respondenți dețin un abonament la sală, deși costurile declarate (100–200 lei/lună) nu par chiar astronomice.

Adică, în traducere liberă: Ne plimbăm, dar nu ne disciplinăm. Românii preferă pașii lejeri de parc, nu antrenorul cu fluier.

Timpul, cel mai scump abonament

Principalul obstacol este lipsa timpului (42%). Urmează lipsa de motivație și banii, ambele sub 20 %. Interesant: 68% declară că și‑ar fi dorit să facă mai multă mișcare în ultimul an, semn că intenția există, dar logistica lipsește.

Studiul spune că ar trebui să ținem seama și de așa-numita „frâna psihologică”: aproape unul din cinci respondenți a simțit rușine sau teamă într‑o sală ori într‑un parc. Body‑shaming‑ul și privirile „critice” cântăresc mai mult decât greutățile de la fitness.

Sportul, la un sfert de oră distanță… sau mai bine nu

Doar jumătate dintre români au, la maximum 20 de minute de casă, terenuri, piste de alergare sau săli de fitness. Accesul la bazine de înot este chiar mai rar (sub 20%). În plus, 45% spun că în comunitatea lor se organizează „rar” evenimente sportive, iar 30% nu văd deloc astfel de evenimente.

Concluzia relativ simplă: infrastructura bate entuziasmul. Când cel mai apropiat stadion e pe Google Maps, nu pe strada ta, iar canapeaua câștigă.

Publicitate multă, eficiență puțină

Deși trei sferturi dintre respondenți au auzit la TV sau radio mesaje de tip „Faceți mișcare 30 de minute pe zi”, doar 33% cred că aceste spoturi motivează „mult” sau „foarte mult”. În oglindă, 78% consideră că sportul e prea puțin promovat, iar numai 19% apreciază eforturile autorităților locale.

Ce ar convinge oamenii să miște?

Barometrul întreabă direct: „cine” și „cum” ar trebui să schimbe jocul?

Iar răspunsurile se referă la următoarele situații: 37% indică investiții clare în infrastructură (terenuri, piste, săli); 32% vor programe gratuite pentru copii și tineri.

În topul „responsabililor” de mobilizare se află sunt indicați, în următoarea ordine, primăriile, Ministerul Sănătății și școlile.

De ce contează barometrul

În primul rând, susțin autorii studiului, pentru că este primul termometru real: până acum nimeni nu pusese lupa pe obiceiurile sportive la nivel național. În al doilea rând, el poate servi ca un cadru pentru politici publice: datele arată exact unde scârțâie – timp, infrastructură, rușine socială. Și în al treilea, dar nu în ultimul rând, el poate fi instrumentalizat ca bază de negociere pentru sponsori și cluburi. Pentru că, nu-i așa?, investești mai bine când știi ce lipsește.

Verdict: mingea e la noi

Barometrul IRES nu condamnă, ci arată terenul de joc: un amestec de bună‑voință și bariere practice. Dacă autoritățile aduc terenurile mai aproape, iar mesajele publice trec din zona „slogan” în zona „program”, există șanse reale să vedem mai puține rezoluții abandonate și mai multe tricouri ude de efort.

Până la ediția a doua, întrebarea rămâne: tu unde vei fi în statistici, între cei 68% care se mișcă sau rătăcit în grupul celor 32% care mai caută scuza perfectă?