Într-o sală plină de universitari, reprezentanți ai administrației locale, studenți și membri ai mediului de afaceri clujean, au fost prezentate conceptele cărții și modul în care ele au prins contur chiar în strategia de dezvoltare a orașului-gazdă.

Primarul municipiului, Emil Boc, a avut o pledoarie pentru viziune, echipă și implementare: „Primul cuvânt despre profesorul Hințea este «viziune»; al doilea, «echipă, ecosistem»”, a afirmat edilul-șef, amintind implicarea universității, administrației și mediului privat în traseul de dezvoltare al Clujului”.

„Echipa profesorului Hințea a elaborat două strategii ale orașului Cluj-Napoca și s-a aflat la baza multor decizii privind viziunea acestui oraș. „Profesorul Hințea a fost parte integrantă în tot ceea ce s-a construit aici, în Cluj. Orașul poate ar fi evoluat într-un fel sau altul, dar nu așa cum a făcut-o având aceste strategii!”, a spus Emil Boc.

Profesorul Hințea a prezentat cartea sa ca pe rodul a cinsprezece ani de acumulări academice și experiențe practice. Echipa sa s-a implicat în analiza și formularea de strategii de dezvoltatre pentru mai multe localități din țară, inclusiv rurale sau orașe mici.

„Cel mai important lucru este partea de abstractizare strategică. Dacă nu înțelegi asta și nu dai oamenilor un sens la ceea ce fac, tot ceea ce faci nu va funcționa”, a spus Hințea.

Fundamentele strategiei sale sunt: identificarea câtorva obiective strategice esențiale, conectarea vizionară dintre leadership, structură organizațională și cultură, și adaptarea în contextul unei societăți ce evoluează rapid. El a subliniat că o strategie nu funcționează dacă nu se reduce la câteva priorități clare cu impact major, și dacă comunitatea nu capătă o direcție comună.

Cartea, publicată la Editura Presa Universitară Clujeană, oferă un instrument practic pentru organizații publice, companii private sau administrații locale: profilul strategic – un cadru teoretic și metodologic care pune în oglindă realitățile concrete cu viziunea de dezvoltare. Conform explicațiilor oferite de autor, aceasta nu este doar o teorie abstractă: modelul s-a aplicat deja la Cluj și în alte comunități, subliniind deopotrivă importanța analizei, a prioritizării și a culturii instituționale.

Cartea poate fi ea însăși un ghid, o hartă de orientare în lumea în care trăim. Dar și o invitație pentru administrații și companii de a colabora cu experți în domeniu pentru strategiile pe care ar trebui să le formuleze. Strategiile nu sunt o joacă, nu sunt o etichetă care dă bine, ele pot să facă diferența între o comunitate vie și una la limita supraviețuirii, după cum spunea Hințea.

Despre „libertatea de a rămâne”

Nu întâmplător, primarul Clujului, Emil Boc este cel care, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor, a propus ca Uniunea Europeană să adauge la principiile sale fundamentale „libertatea de a rămâne”, o viziune menită să completeze simbolul clasic al integrării: libertatea de circulație.

„Adevărata libertate înseamnă să poți alege să pleci, să te întorci sau să rămâi”, a spus Boc atunci, subliniind că Europa trebuie să creeze condițiile pentru ca această alegere să fie reală: salarii decente, infrastructură modernă, educație de calitate și locuri de muncă stabile.

Ceea ce urmărește Clujul, folosind suportul dezvoltării starategice, este creșterea calității vieții, iar acest lucru îi atrage pe tineri și creează locuri de muncă și integrare comunitară pentru ei.

„Dacă n-am fi gândit profilul strategic al orașului și nu am fi avut viziune astăzi orașul nu ar fi atât de viu și efervescent. Clujul a devenit un oraș în care tinerii, de oriunde au venit, își doresc să rămână pentru calitatea ridicată a vieții și pentru deschiderea pe care le-o oferim de a se integra în viața comunității.”

Dincolo de economie și administrație: cultura

Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean a împărtășit din experiența sa, mărturisind că „în sectorul nonprofit facem intuitiv mult din ce propune cartea. Suntem nevoiți să gândim strategii în condiții de permanentă incertitudine, subfinanțare și instabilitate. Facem în permanență planuri și ne ținem în permanență pregătiți să ne abatem de la ele, pentru că de obicei chiar e nevoie. Suntem nevoiți să gîndim pe termen lung pentru că, atunci cînd vine vorba de schimbări profunde, rezultatele vin foarte foarte încet, mai degrabă în decenii decît în ani. Așa că mi-a căzut foarte bine să citesc «Strategia», care spune că trebuie nu doar să înțelegem mediul din jur, ci sa și aruncăm mingea foarte departe în el, pentru că în acest fel deblocăm resurse nebănuite ale imaginației și ale coeziunii sociale.

Teișanu mai spune că esențial pentru comunități și organizații e să își dezvolte capacitatea de a înțelege cu adevărat ce se întâmplă în societate și apoi capacitatea de a se adapta, de a-și actualiza sensul, de a se concentra pe lucrurile pe care și le-au definit, în acest fel, ca esențiale.