Pentru a va ajuta in aceasta actiune,va redau mai jos un compendiu despre cum ar functiona sistemul.
CALCULUL PUNCTULUI DE PENSIE.
„Pensia e o proprietate a omului atâta timp cât este contributivă. Dacă e un privilegiu, nu poate fi acordat la nesfârșit”
(sursa :Clubul de la Roma , Ionut Dumitru ...HotNews.ro , 6 iunie 2021),
Cu prilejul unei dezbateri organizate de Clubul de la Roma , in mai 2021 , economistul Ionuț Dumitru demonstreaza că este nevoie de un echilibru în sistemul de pensii, astfel încât să nu mai existe posibilitatea pensionării la 45 de ani, cu o pensie mai mare decât salariul. Economistul, invitat la emisiunea În fața ta de la Digi24, spune că pensia este o proprietate doar atâta timp cât se bazează pe contributivitate. „Avem problema pensionarilor speciali care au pensie mult peste ce au contribuit și de la vârste foarte fragede. Exemplele sunt foarte clare: pensionari la 40 și ceva de ani, cu o pensie mai mare decât salariul. Vă garantez că nicăieri în lume nu există așa ceva. La magistrați, de exemplu, pensia medie în 2019 era de 4.000 de euro, din care 3.700 e pensie necontributivă”, a spus Dumitru. Si restul de unde se ia ?? Se fura,pur si simplu se fura de la altii care au ajuns sa aibe o pensie de cerseter..., sau,mai generalizat, toti fura dim impozitele noastre platite pentru saracii natiunii,pentru aceia care inca n-au inceput sa urle de foame !!!!!!!!!!!
„Sunt țări care plafonează pensiile. În Spania, nimeni nu are pensie mai mare de 2.600 de euro, de exemplu. Dar în nicio țară, din Europa cel puțin, nu există un sistem de pensionare la 40 și ceva de ani, care înseamnă de a beneficia de pensie pe o perioadă mult mai lungă decât perioada activă, dacă ai contribuit – că unii nu au contribuții sau au contribuții mult mai mici – și cu un venit mai mare decât venitul salarial sau venitul pe care-l realizai în perioada activă, ceea ce iarăși e o absurditate.
Iar diferența dintre contributivitate și beneficiu vine de la bugetul de stat, adică de la mine, de la tine și de la toți ceilalți”, a adăugat Dumitru.
Potrivit acestuia, cifrele Comisiei Europene arată că în 2019, cheltuielile în sistemul necontributiv s-au ridicat la 2,9 miliarde de euro, dintr-un buget total la pensii de aproximativ 17 miliarde de euro.
El spune că pensiile speciale nu ar trebui considerate o proprietate, la fel cu pensiile bazate pe contribuție.
„Aici e o nuanță. Pensia este o proprietate a omului atâta timp cât este contributivă. Când omul a avut contribuții, este un drept de proprietate. Când pensia e mai mult un beneficiu care nu are legătură cu contributivitatea, nu cred că poate fi drept de proprietate. Dacă e un privilegiu, nu poate fi acordat la nesfârșit”, a spus Dumitru.
Întrebat dacă judecătorii Curții Constituționale ar face această distincție, în condițiile în care și ei beneficiază de astfel de pensii, economistul a spus: „Eu cred că e un conflict de interese acolo, atâta timp cât cel care judecă speța este direct vizat de subiect nu cred că trebuie să ne așteptăm la o judecată obiectivă”.
El spune că, teoretic, aceste pensii speciale pot fi reduse sau plafonate.
„Nu știu care e soluția la noi. Cred că trebuie explicat foarte clar: contributivitatea este cel mai corect principiu posibil. Dacă există un raționament pentru care anumite categorii sociale, dar bine definite și limitate, le păstrăm într-un sistem special care să însemne o pensionare mai rapidă – dar nu la 45 de ani, că e o aberație – cu 5 ani mai devreme, nu cu 20. Nu poate fi atât de dezechilibrat tratamentul, pe unul îl pensionezi la 65 și pe altul la 40 și-i dau și pensie mai mare, deși nu a avut decât o contibuție mică. Pot să îi dau și un beneficiu, dar nu am cum să debalansez atât de mult”, a spus el. (sursa :Ionut Dumitru ,HotNews.ro /, 6 iunie 2021),
PENSIA NATIONALA si CONTRIBUTIVITATEA
Calculul pensiei pentru limită de vârstă
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situații, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de lege, pentru fiecare dintre situațiile respective.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile legii se corectează cu raportul dintre contribuția datorată la sistemul public de pensii și contribuția prevăzută de lege pentru condiții normale de lucru.
Pentru lunile pentru care Institutul Național de Statistică încă nu a comunicat câștigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câștig salarial mediu brut comunicat.
Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:
a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situația in care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate.;
b) 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situațiile in care persoana :
• a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
• a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
• a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
• a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
c) cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în situațiile in care persoana a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
Pentru asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.
Majorarea punctajului lunar nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.
Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în alte condiții de muncă, potrivit legii.
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile tarifare de incadrare se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:
a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
- 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
- 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.
Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute în anexa nr. 15 la Normele metodologice.
Adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:
a) denumirea angajatorului;
b) datele de identificare a persoanei;
c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia;
d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;
f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Adeverințele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a Legii 263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială.
Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;
b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;
c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;
d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;
e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;
f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;
g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;
h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;
i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
Asigurații care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;
b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.
de: Cm.Dragan- 12 Aug 2021 10:23
CALCULUL PUNCTULUI DE PENSIE.
„Pensia e o proprietate a omului atâta timp cât este contributivă. Dacă e un privilegiu, nu poate fi acordat la nesfârșit”
(sursa :Clubul de la Roma , Ionut Dumitru ...HotNews.ro , 6 iunie 2021),
Cu prilejul unei dezbateri organizate de Clubul de la Roma , in mai 2021 , economistul Ionuț Dumitru demonstreaza că este nevoie de un echilibru în sistemul de pensii, astfel încât să nu mai existe posibilitatea pensionării la 45 de ani, cu o pensie mai mare decât salariul. Economistul, invitat la emisiunea În fața ta de la Digi24, spune că pensia este o proprietate doar atâta timp cât se bazează pe contributivitate. „Avem problema pensionarilor speciali care au pensie mult peste ce au contribuit și de la vârste foarte fragede. Exemplele sunt foarte clare: pensionari la 40 și ceva de ani, cu o pensie mai mare decât salariul. Vă garantez că nicăieri în lume nu există așa ceva. La magistrați, de exemplu, pensia medie în 2019 era de 4.000 de euro, din care 3.700 e pensie necontributivă”, a spus Dumitru. Si restul de unde se ia ?? Se fura,pur si simplu se fura de la altii care au ajuns sa aibe o pensie de cerseter..., sau,mai generalizat, toti fura dim impozitele noastre platite pentru saracii natiunii,pentru aceia care inca n-au inceput sa urle de foame !!!!!!!!!!!
„Sunt țări care plafonează pensiile. În Spania, nimeni nu are pensie mai mare de 2.600 de euro, de exemplu. Dar în nicio țară, din Europa cel puțin, nu există un sistem de pensionare la 40 și ceva de ani, care înseamnă de a beneficia de pensie pe o perioadă mult mai lungă decât perioada activă, dacă ai contribuit – că unii nu au contribuții sau au contribuții mult mai mici – și cu un venit mai mare decât venitul salarial sau venitul pe care-l realizai în perioada activă, ceea ce iarăși e o absurditate.
Iar diferența dintre contributivitate și beneficiu vine de la bugetul de stat, adică de la mine, de la tine și de la toți ceilalți”, a adăugat Dumitru.
Potrivit acestuia, cifrele Comisiei Europene arată că în 2019, cheltuielile în sistemul necontributiv s-au ridicat la 2,9 miliarde de euro, dintr-un buget total la pensii de aproximativ 17 miliarde de euro.
El spune că pensiile speciale nu ar trebui considerate o proprietate, la fel cu pensiile bazate pe contribuție.
„Aici e o nuanță. Pensia este o proprietate a omului atâta timp cât este contributivă. Când omul a avut contribuții, este un drept de proprietate. Când pensia e mai mult un beneficiu care nu are legătură cu contributivitatea, nu cred că poate fi drept de proprietate. Dacă e un privilegiu, nu poate fi acordat la nesfârșit”, a spus Dumitru.
Întrebat dacă judecătorii Curții Constituționale ar face această distincție, în condițiile în care și ei beneficiază de astfel de pensii, economistul a spus: „Eu cred că e un conflict de interese acolo, atâta timp cât cel care judecă speța este direct vizat de subiect nu cred că trebuie să ne așteptăm la o judecată obiectivă”.
El spune că, teoretic, aceste pensii speciale pot fi reduse sau plafonate.
„Nu știu care e soluția la noi. Cred că trebuie explicat foarte clar: contributivitatea este cel mai corect principiu posibil. Dacă există un raționament pentru care anumite categorii sociale, dar bine definite și limitate, le păstrăm într-un sistem special care să însemne o pensionare mai rapidă – dar nu la 45 de ani, că e o aberație – cu 5 ani mai devreme, nu cu 20. Nu poate fi atât de dezechilibrat tratamentul, pe unul îl pensionezi la 65 și pe altul la 40 și-i dau și pensie mai mare, deși nu a avut decât o contibuție mică. Pot să îi dau și un beneficiu, dar nu am cum să debalansez atât de mult”, a spus el. (sursa :Ionut Dumitru ,HotNews.ro /, 6 iunie 2021),
PENSIA NATIONALA si CONTRIBUTIVITATEA
Calculul pensiei pentru limită de vârstă
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situații, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de lege, pentru fiecare dintre situațiile respective.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile legii se corectează cu raportul dintre contribuția datorată la sistemul public de pensii și contribuția prevăzută de lege pentru condiții normale de lucru.
Pentru lunile pentru care Institutul Național de Statistică încă nu a comunicat câștigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câștig salarial mediu brut comunicat.
Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:
a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situația in care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate.;
b) 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situațiile in care persoana :
• a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
• a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
• a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
• a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
c) cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în situațiile in care persoana a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
Pentru asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.
Majorarea punctajului lunar nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.
Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în alte condiții de muncă, potrivit legii.
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile tarifare de incadrare se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:
a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
- 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
- 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.
Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute în anexa nr. 15 la Normele metodologice.
Adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:
a) denumirea angajatorului;
b) datele de identificare a persoanei;
c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia;
d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;
f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Adeverințele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a Legii 263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială.
Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;
b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;
c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;
d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;
e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;
f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;
g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;
h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;
i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
Asigurații care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;
b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.