Multe orașe mici spaniole încearcă să-i atragă pe cei dezamăgiți de goana pentru „progresul digital” și să contribuie la stoparea depopulării rurale, „España vaciada” („Spania golită”). Pentru a atinge acest obiectiv, o serie de proiecte se desfășoară în toată țara.

Miguel Ángel Casado, un expert apicol entuziast, și-a asumat responsabilitatea de a simplifica procesul, care promovează sustenabilitatea și biodiversitatea, ajută la menținerea populației în satele mici și creează locuri de muncă la nivel local.

Casado, fost președinte al Asociației Spaniole a Apicultorilor și al Asociației Apicultorilor din regiunea centrală Alcarria, face acest lucru împreună cu un grup de profesori de la Institutul de Formare Profesională Sierra de la Virgen din Illueca, un oraș de 3.000 de persoane din regiunea aragoneză El Aranda.

Casado este și primarul Hombrados, o localitate din provincia Guadalajara cu doar 32 de locuitori. Dar el are încredere că „vor veni mai mulți oameni să se așeze” acolo atunci când situația sanitară o va permite.

Orașele mici, precum Illueca, au fost afectate de plecările populației locale, în special după criza economică din 2008, care a lovit sever una dintre principalele industrii locale: producția de încălțăminte.

Mulți oameni au revenit în zonele rurale în ultimii ani, dar această „renaștere” a lumii rurale necesită crearea de locuri de muncă pentru a fi durabilă și pentru a atrage tineri.

Proiectele lui Casado ce vizează un sector apicol durabil sunt situate în mai multe regiuni dintre Zaragoza și Guadalajara. De asemenea, el este profesor și își prezintă cunoștințele academice în domeniul apiculturii chiar unde terenul este cel mai favorabil și unde i se cere să vină pentru a promova biodiversitatea locului.

Cruciada sa pentru „bio-apicultură” l-a determinat să pregătească studenți, mai ales tineri, dar și de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, în materie de apicultură, care, subliniază el, „contribuie decisiv la promovarea biodiversității”.

Valoarea orașelor mici în vremuri de pandemie

„Odată cu impactul crizei COVID, o mulțime de oameni se întorc în orașele și satele mici, deoarece pot trăi cu mai puțini bani și într-un mediu natural. În Hombrados, am primit deja mai multe solicitări de la oameni care doresc să se stabilească aici definitiv. Au vite, capre. Alții vor să dezvolte un proiect de ‘apicultură și turism rural’ în regiune”, a declarat Casado pentru EuroEFE.

Una dintre activitățile desfășurate în Hombrados este „mierea de la cuptoare”, construcții din chirpici și teracotă care servesc drept stupi surogat pentru albine.

„Acest sistem ar permite, de exemplu, unei familii de cinci persoane să își câștige existența aici”, a explicat Casado.

Instruirea viitoarei generații de „antreprenori apicultori”

Casado și echipa sa au început să predea noi tehnici de apicultură tradițională, un „subiect academic” urmat de aproximativ 20 de studenți, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, la Institutul de formare profesională „Sierra de la Virgen” din Illueca.

„Anul acesta, în ciuda COVID, am reușit să-l dezvoltăm”, a spus Casado.

„Elevii sunt învățați cum să își creeze propria companie apicolă, cum să o gestioneze, cum să o organizeze și ce produse produce un stup. Îi învățăm de la elementele de bază până la tehnicile de inseminare artificială a mătcilor. În Spania, foarte puțini apicultori predau acest lucru, în afară de noi”, a subliniat el.

Dedicarea lui Casado este împărtășită de Laura Provincial, un alt cadru didactic de la Centrul de Formare Profesională Illueca.

În anul universitar 2019-2020, lecțiile au fost ținute în mod regulat. În Illueca, COVID-19 nu a avut un impact mare până acum, și sunt optimiști cu privire la viitor.

Centrul oferă „două cicluri de formare: formare profesională de bază în silvicultură și altul, axat pe utilizarea și conservarea mediului natural”, a declarat Provincial pentru EuroEFE.

„Am constatat că o parte a învățământului oficial FP {Formacioan Profesional] din regiunea Aranda acordă o atenție deosebită unor subiecte precum lemnul și biomasa, dar nu pune accent pe apicultură sau obținerea de produse ale stupului. Am considerat că este o idee bună să ne diferențiem de alte centre de învățământ și să mizăm pe apicultură”, a explicat Provincial.

Apicultura ca viitor loc de muncă full-time

Această atitudine este împărtășită de studenți, cum ar fi Álvaro Andaluz, în vârstă de 18 ani, care urmează în prezent primul curs de „Aprovechamientos Forestales” (tehnici de recoltare a resurselor forestiere).

„La început nici nu am considerat apicultura ca o slujbă. Pentru mine a fost ca o lume nouă și complet necunoscută. Încetul cu încetul, am aflat mai multe despre asta, datorită Laurei și celorlalți profesori și am ajuns să fiu foarte încântat de apicultură. Acum chiar mă gândesc să lucrez în acest sector”, a declarat Andaluz pentru EuroEFE.

„Dimineața, în fiecare zi de școală, începem de obicei foarte devreme cu întreținerea stupilor, ceva esențial, dar petrecem și multe ore cu activități de reîmpădurire a întregii zone”, a explicat el.

Entuziasmul tinerilor în privința unor locuri de muncă care combină agricultura și natura este esențial pentru a asigura o reînnoire a generațiilor: în Spania, ca și în alte țări ale UE, cam 90% dintre fermieri și crescători sunt aproape de pensionare.

Apicultura, pârghie pentru biodiversitate

Unul dintre cele mai mari beneficii ale apiculturii durabile, spune Provincial, este îmbunătățirea biodiversității la nivel local.

„Proiectul nostru este transversal: nu numai că ne concentrăm pe exploatarea pădurilor, dar, de exemplu, în loc să plantăm stejari și pini, care sunt deja bine cunoscuți în zonă, ne propunem să introducem arbori melliferi (tei, eucalipt, alun, stejar, salcie) și plante aromatice”, explică ea. Și toate acestea, pentru a stimula sarcina polenizatoare a albinelor.

„Am înființat stupine pentru a ajuta la polenizarea florilor și, prin urmare, pentru a contribui la creșterea biodiversității. Când stupii apar în locuri unde nu existau înainte, inflorescențele sunt mai intense și apar specii de flori care nu au fost văzute înainte. Albinele sunt esențiale pentru biodiversitate. Aș vrea să amintesc un citat, atribuit lui Albert Einstein: Dacă albina ar dispărea de pe suprafața globului, atunci omului i-ar mai rămâne doar patru ani de viață”, a punctat Provincial.

Casado a subliniat că apicultura poate contribui decisiv la „revenirea naturii la ciclul său normal”.

„În acest moment - și nu numai din cauza crizei COVID - vedem că întregul ciclu al naturii este dezechilibrat. Iernile nu mai sunt ierni, primăvara nu mai este primăvară, nici vara nu mai este vară. Am ajuns la un punct în care nu știm în ce anotimp ne aflăm. Toate acestea sunt semne clare ale realității dramatice a schimbărilor climatice”, a spus el.

Creșterea varietății florei și faunei din zonă

„Zona (din Illueca) în care am instalat stupinele nu este stearpă, dar nu există prea multă vegetație. Există câteva rozmarini, mături și foarte puțin altceva. Scopul nostru este să plantăm acolo noi specii native, adaptate zonei. Urmează să plantăm gălbenele, cimbru, rozmarin și lavandă și vom cultiva și câteva specii de plante ornamentale mellifere care contribuie la îmbogățirea zonei”, a spus Provincial.

Aceasta „îmbogățește și micro-fauna, care ajută noii polenizatori să vină în această zonă și îmbunătățește culturile și pomi fructiferi din jurul acesteia”, a adăugat ea.

Pentru a-și continua activitatea, ei beneficiază de sprijinul financiar al regiunii Aranda, cu o subvenție anuală pentru cursurile de FP, precum și de sprijinul consiliului local. Și, deși perspectivele economice nu sunt chiar favorabile, grupul de profesori speră să continue cu un ritm bun în 2021 și nu numai, spune Provincial.

În plus, apicultura organică se confruntă cu amenințări. „Printre cele mai grave sunt erbicidele și pesticidele, cum ar fi glifosatul și neonicotinoizii. Oamenii folosesc prea multe otrăvuri. Noi, împreună cu alte sectoare, ne confruntăm cu glifosatul”, a explicat Casado.

„Turism apicol” pentru a stimula economia locală

Dar Casado, Provincial și alți colaboratori se gândesc la noi idei legate de „turismul apicol”. În Hombrados, Casado intenționează să organizeze un traseu turistic prin zonele în care sunt instalate stupine, cu vizite la castelul Zafra din apropiere, și trasee verzi de echitație în regiune.

„Pe lângă apicultură, turismul rural va fi în curând al doilea sector economic. Din cauza crizei COVID, oamenii caută spații verzi. Eu îl numesc 'turism tăcut'. Oamenii vin să se relaxeze aici, departe de zgomot”, a spus Casado.

„Mulți oameni se întorc la modurile tradiționale de viață. Au cinci sau șase stupine, cresc animale și legume pentru consum propriu. În cele din urmă, această criză ne-a obligat să ne întoarcem la rădăcini, să respectăm natura. Cel puțin are acest aspect pozitiv”, a subliniat el.

[Material realizat de Fernando Heller de la EuroEFE.EURACTIV.es. Editat de Zoran Radosavljevic. Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu]