Deși cadrul legal în vigoare prevede acordarea statutului în urma unei proceduri, în România există doar 134 de organizații ce au obținut statutul în urma unui proces de evaluare, restul de aproximativ 1.300 de asociații și fundații au primit direct statutul de utilitate publică în baza unor legi speciale prin care au fost înființate (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, Asociații de Îmbunătățire Funciare, Uniuni de Creatori, etc), fără a li se aplica un filtru de selecție care să includă criterii minimale, potrivit unei analize prezentate, joi, în Guvern, de către ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru.

"Lipsa unor criterii de acordare a statutului ușor de operaționalizat și intervenția politicului în procedura de acordare a condus la acordarea statutului de utilitate publică cu precădere în ani electorali, anii de vârf fiind 2004 (27 de organizații) și 2008 (36 de organizații), de altfel ani electorali, momente în care au fost acordate și sume importante din fondul de rezervă al Guvernului, fără o metodologie transparentă”,

Ministrul a atras atenția asupra faptului că din obţinerea acestui statut este necesar să decurgă nu numai drepturi, ci şi obligaţii mai mari, precum asumarea respectării unui nivel crescut de guvernanță și transparență.

”Nu poate fi pervertit un mecanism inițial corect prin care se acordă beneficii din resurse publice și care trebuie să-i ajute pe cei corecți, ci nu pe cei care știu să se descurce când e de luat ceva de la stat dar uită să-și  țină ulterior angajamentele”, a declarat Violeta Alexandru.

În plus, acordarea statutului s-a realizat în ultimii ani fără monitorizarea modalității de conformare a asociațiilor și fundațiile cu obligațiile minimale prevăzute de lege, din cele 133 doar 39% dintre acestea publicând rapoartele de activitate în Registrul ONG și 51% în Monitorul Oficial.

Totodată, 17 organizații nu au depus bilanțul pentru 2015 și peste 40 dintre acestea înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de peste 1,7 milioane de lei.

Pe lista "neagră": fundația lui Năstase, Clubul Diplomatic București 

Pe această listă se regăsește, potrivit News.ro, Fundația "Institutul Social Democrat Ovidiu Șincai", înființată de PSD ca un "think-tank" social-democrat, și condusă de fostul premier Adrian Năstase.

Institutul nu a mai fost activ în ultima perioadă. Secretarul general al fundației este fostul secretar de stat din ministerul Muncii Adrian Dobre.

Conform Guvernului, ISDOS nu a mai prezentat rapoarte de activitate din 2010 la Ministerul Justiției și din 2012 în Monitorul Oficial.

Un alt ONG de utilitate publică, Asociația pentru Implementarea Democrației, condusă de Alexandru Cumpănașu, apropiat al PSD și al cărui nume a fost vehiculat în 2015 și ca șef al TVR, propus de social-democrați, nu respectă criteriile stabilite de lege privind transparența. AID nu a depus pentru 2015 rapoarte în Monitorul Oficial, dar le-a depus la Ministerul Justiției.

Asociația "Grupul pentru Dialog Social" (GDS), condusă de Magda Cârneci și în a cărei Consiliului Director se regăsesc Andrei Cornea, Andreea Pora, Sever Voinescu și Andrei Oișteanu, nu a depus rapoarte la Ministerul Justiției decât în anul 2009 (o singură dată în ultimii 12 ani, de când sunt verificate aceste date), și niciodată în Monitorul Oficial, în ultimii 9 ani.

O altă instituție pe această listă este Clubul Diplomatic București, devenit ONG de utilitate publică în 2013, după ce primise deja în 1996 terenul în administrare prin Ministerul Afacerilor Externe.

CDB nu a prezentat niciodată de la transformarea în ONG de utilitate publică rapoarte în Monitorul Oficial și nici la Ministerul Justiției.

Un alt caz este cel al Fundației "Mareșal Alexandru Averescu", al cărei scop este "reabilitarea Cercului Militar Buzău" și "transformarea acestui centru într-un stabiliment public, destinat în primul rând promovării și păstrării tradițiilor militare". Președinte de onoare este șeful Statului Major General, Nicolae Ciucă.

De la transformarea în ONG de utilitate publică, în 2013, nu a publicat decât un singur raport de activitate în Monitorul Oficial, în 2014, și niciodată la MJ.

Asociația Magistraților din România, transformată în asociație de utilitate publică în 2008, a publicat majoritatea rapoartelor în Monitorul Oficial, dar nu a făcut nicio informare către Ministerul Justiției.

Ce urmează

După analiza realizată și prezentată în Guvern, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCDPC) intenționează revizuirea cadrului legal, respectiv o intervenție legislativă care vizează modificare condițiilor de acordare a statutului de utilitate publică, a criteriilor de acordare dar și de retragere, responsabilitatea monitorizării îndeplinirii condițiilor legale după acordarea statutului de utilitate publică, sancțiuni pentru nedepunerea la timp a rapoartelor cerute de lege și alte aspecte relevante.

De asemenea, MCPDC intenționează preluarea coordonării politicilor publice în domeniu și a creșterii capacității ministerelor de a responsabiliza și sancționa, acolo unde este cazul, asociațiile și fundațiile cărora li s-a conferit statutul de utilitate publică.