MINDSETAurescu: România, îngrijorată față de resurgența discursului antisemit în spațiul public,în pandemie
Într-o întrevedere la New York cu reprezentanții principalelor organizații internaționale evreiești, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat îngrijorarea României față de resurgența discursului antisemit în spațiul public, în contextul COVID.
În marja Adunării Generale a ONU, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut joi o întrevedere cu reprezentanții principalelor organizații internaționale evreiești - B’nai B’rith International, World Jewish Congress, Conference of the Presidents of Major American Jewish Organizations, National Coalition Supporting Eurasian Jews și World Jewish Restitution Organization.
În cadrul discuțiilor, au fost trecute în revistă principalele teme aflate pe agenda cooperării României cu aceste organizații, precum și prioritățile în cadrul Parteneriatului Strategic româno-american, în cadrul relației bilaterale cu valențe strategice dintre România și Israel, aspecte relevante privind securitatea regională la Marea Neagră și pe Flancul Estic al NATO, relațiile cu Rusia, China și Iran, precum și acțiunile României pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, informează Ministerul de externe.
Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat satisfacție față de cooperarea României cu organizațiile evreiești și a reiterat angajamentul României de a dezvolta în continuare relația cu aceste organizații.
El a punctat, totodată, intensitatea contactelor bilaterale din ultimul an cu Israelul, inclusiv relevanța obiectivului organizării unei noi ședințe comune de guvern.
Bogdan Aurescu a "reafirmat angajamentul constant al României în ceea ce privește respingerea și sancționarea oricărei forme de manifestare a antisemitismului, asumarea trecutului și condamnarea negării Holocaustului, alături de angajamentul continuu al României în privința combaterii extremismului de orice natură", precizează MAE.
În context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat îngrijorarea României față de resurgența discursului antisemit în spațiul public, în contextul crizei sanitare actuale, mai ales în mediul online, reiterând condamnarea fermă de către București a acestor evoluții.
"Nu în ultimul rând, șeful diplomației române a subliniat progresele recente realizate de România în materia prevenirii și combaterii antisemitismului, menționând recenta adoptare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și a Planului de acțiune asociat acestei Strategii, respectiv contribuția României la elaborarea unei strategii similare la nivelul UE. Din această perspectivă, ministrul Bogdan Aurescu a reafirmat hotărârea României de a-și consolida rolul de model regional în materie de combatere a antisemitismului și păstrare a memoriei victimelor Holocaustului", se arată în comunicatul Ministerului de externe.
La
rândul lor, reprezentanții organizațiilor prezente la reuniune au
apreciat eforturile deosebite
ale României în domeniu, fiind amintită printre altele contribuția
esențială a statului român, în perioada exercitării în 2016 a
președinției International Holocaust Remembrance Alliance, la elaborarea
definiției de lucru a antisemitismului.
La 120 de ani de la inaugurarea Sinagogii Mari din Târgu Mureș, viitorul comunității evreiești este incert
Liderii comunității evreiești din Târgu Mureș susțin, la împlinirea a 120 de ani de la inaugurarea Sinagogii Mari din municipiu, sărbătorită joi, că viitorul este tot mai sumbru și că, dacă în 1940 în oraș erau 5.400 de evrei, acum mai există aproximativ 170 de persoane cu tot cu membrii de familie, potrivit Agerpres.
"Viitorul acestor comunități pot să spun că nu există. Îl văd foarte sumbru. Am 66 de ani și mă număr printre cei mai tineri membri ai comunității. În 20 de ani, nu o să mai fim, o să fie câte unul, câte altul. Ar mai fi câțiva tineri de 40 de ani, dar nu frecventează, eventual la sărbători de mare anvergură. Peste 20 de ani nu vom mai fi. Când am creat acel muzeu am spus că piatra (cărămida) rămâne și am spus că prin acesta să rămână câte ceva și din spiritul nostru. Evrei pe linie maternă evreiască sunt cam 80, dintre care 80-90% sunt foarte în vârstă. Și atunci ce perspectivă să mai avem?, se întreabă fostul profesor de istorie György Diamantstein, în vârstă de 66 ani.
Comentarii