La 17 octombrie, Consiliul de administrație al autorității, format din reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei, ai partenerilor sociali de la nivelul UE, ai Parlamentului European, precum și din observatori din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și reprezentanți ai altor agenții ale UE din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale, va avea o primă reuniune pentru a adopta deciziile necesare punerii în funcțiune a autorității și pentru a face schimb de opinii cu privire la programul de lucru inițial.

Aproximativ 17,5 milioane de cetățeni europeni locuiesc sau muncesc în prezent în alt stat membru - de două ori mai mult decât cu zece ani în urmă. În același timp, milioane de întreprinderi își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, informează CE. UE a elaborat un corpus legislativ substanțial care reglementează diferite aspecte ale mobilității, pe care Comisia Juncker l-a revizuit și îmbunătățit în cursul ultimilor ani.

Mai exact, UE a revizuit normele privind detașarea lucrătorilor, consacrând principiul remunerației egale pentru muncă egală în același loc, iar în prezent urmărește să adopte un acord final privind normele revizuite propuse referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială. Pentru a facilita punerea în aplicare a normelor, Comisia a propus înființarea unei noi autorități, ca modalitate de consolidare a cooperării și a schimburilor structurate între autoritățile naționale competente.

După ce nu a reușit să obțină găzduirea Agenției Europene pentru Medicamente, România nu s-a mai obosit să se înscrie pentru Agenția Europeană a Muncii, deși ar fi avut mai multe șanse. 

”Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene presupune ca statul care o asigură să acționeze imparțial, în calitate de arbitru între statele membre, astfel încât acestea să ajungă la acord pe directivele și regulamentele aflate în dezbatere (...) Așadar, România nu își putea depune candidatura pentru a găzdui sediul Autorității Europene a Muncii (ELA), după ce a condus negocierile între Statele Membre ale Uniunii Europene, dar și cu Parlamentul European, pentru adoptarea Regulamentului de înființare a acestei autorități”, a motivat ministrul muncii, Marius Constantin Budăi, deși Președinția română nu ar fi avut niciun cuvânt de spus în privința înființării agenției. 

Reacția sa extrem de întârziată - la aproape trei luni de la acordul asupra regulamentului privind funcționarea Agenției - a fost taxată de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan: Niciun regulament european nu-i interzice României să participe la competiție. Imparțialitatea despre care vorbește ministrul Budăi înseamnă să nu te folosești de președinție ca să influențezi decizia în favoarea țării tale, nu să nu participi la competiție. Este ca și cum ai spune că o țară care găzduiește Campionatul Mondial de Fotbal nu poate participa la competiție”.