Părinții trebuie să discuțe cu copiii despre bullying, dar pentru asta e nevoie ca, la rândul lor, să știe cu adevărat ce înseamnă și cum să inițieze o astfel de discuție.

În ajutorul lor vine și asociația Salvați Copiii, care explică fenomenul într-un mod cât mai simplu.

Bullyingul are loc atunci când o persoană sau un grup se comportă intenționat și repetat astfel încât să facă pe cineva să se simtă rănit, înfricoșat sau jenat.

Discriminarea rasială reprezintă o formă de discriminare pe bază de de rasă, culoare sau etnicitate. Chiar dacă cele două concepte sunt diferite, ele relaționează, întrucât formele discriminării se întrepătrund adesea și actele repetate pot avea rădăcini în diferite moduri de a percepe realitatea. Prejudecățile cu privire la rasă, etnie pot prinde rădăcini în mintea copiilor de la vârste fragede și pot crea teren pentru bullying repetat și pentru alte acțini de marginalizare ale altor semeni.

Psihologii definesc bullyingul ca fiind acțiunile sau amenințările repetate, inițiate de către una sau mai multe persoane, care au sau sunt percepute a avea mai multă putere sau statut decât ținta lor, pentru a provoca frică, suferință sau rău.

Bullyingul poate fi:

- fizic,

- verbal,

- psihologic

- orice combinație a acestor trei.

Bullyingul fizic include acțiuni precum: lovirea, împingerea, împiedicarea, furtul bunurilor și agresiunea sexuală.

Bullyingul verbal include: tachinări, porecle cu conotație negativă, comentarii sexuale inadecvate și batjocură.

Bullyingul social include: răspândindirea de zvonuri sau excluderea cuiva dintr-un grup.

Cyber-bullyingul combină practici ale bullyingului social și verbal, însă în mediul digital, în special prin intermediul rețelelor de socializare.

Ce este bullying și ce este doar tachinare nevinovată între copii?

Cea mai evidentă formă de bullying în cadrul comunităților de copii, indiferent de cele trei tipuri prezentate anterior, este legată de caracteristici care fac parte din identitatea unei persoane sau a grupului din care aceasta face parte, cum ar fi rasa, religia, dizabilitatea, statutul de imigrare, orientarea sexuală, sau aspectul fizic.

Bullyingul este interpretat deseori de părinți sau profesori ca o formă de a glumi între copii, fără a lua în calcul faptul că pe copilul vizat, porecle precum ”ochelarist”, ”slăbănog” sau ”tuciuriu”, îi afectează emoțional și pot resimți  cu repercusiuni chiar și în viața de adult, explică Salvați Copiii.

De altfel una dintre caracteristicile distinctive, care evidențiază existența unei forme de bullying este faptul că persoana țintă este deranjată și nu amuzată, de comportamentul așa-zis de tachinare.

O situație de bullying poate fi depistată cu ușurință, dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre aceste condiții:

- acțiunea este nedorită și agresivă, poate sau se repetă în timp

- există un dezechilibru de putere: victima se simte neputincioasă să facă ceva împotriva agresorului.

Întrebări pentru inițierea unei discuții: 

  • Știi ce înseamnă bullying?
  • Știi cum să îți dai seama dacă cineva e doar răutăcios cu tine sau este un bully?
  • Te-a făcut cineva la școală să te simți slab, neputincios sau urât?
  • Ți se întâmplă să fii răutăcios cu alții copii doar pentru distracție?
  • Ai râs, împreună cu alți copii, de cineva mai mic sau mai slab? Cum te-ai simțit atunci?
  • Te simți în siguranță când mergi la școală?
  • În grupul tău de prieteni, obișnuiți să folosiți porecle? Există cineva care se simte jignit de porecla pe care i-ați pus-o? 

 

Scurt metraj viral: "Fără apărare". Despre bullyingul la adresa elevilor și profesorilor în școli

Mai mult pe EurActiv »