MINDSETCe prevede noua formă a legii de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de modificare a legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Legea a fost inițiată la începutul lui 2019 de parlamentari din toate partidele, iar pe 23 martie 2019 a fost respinsă de Senat.
Pe 30 iunie, proiectul legislativ a primit votul final în Camera Deputaților.
La articolul 24, după alineatul (8) s-a introdus un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins: persoanele cu handicap pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru decontarea carburantului necesar autoturismului adaptat handicapului, conform legii, și aflat în proprietatea acestora, corespunzător costurilor drepturilor prevăzute la alin. (1) sau (3), după caz, fără a depăși suma de 1500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 de lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat; modalitatea de decontare și indexarea limitelor se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
La articolul 10 s-a introdus un nou alineat, alineatul (2),
cu următorul cuprins: Persoanele care solicită încadrarea în grad de handicap
beneficiază de gratuitate pentru obținerea documentelor medicale și
pentru evaluările medicale și psihologice solicitate în vederea întocmirii
dosarului de evaluare complexă, în baza alocărilor din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate.
La articolul 75 alineatul (2), litera e) s-a modificat și are următorul cuprins: În realizarea drepturilor prevăzute la alin. (1), autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specific: e) să inițieze și să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării și păstrării în muncă a persoanelor cu handicap, inclusiv prin încurajarea acestora în sensul adaptării programului și normelor de lucru.
De asemenea, pentru integrarea persoanelor cu handicap în muncă, angajatorii asigură accesul acestora la ocuparea unui loc de muncă adaptat, după caz, în conformitate cu potențialul funcțional și capacitatea de adaptare a acestora, iar persoanei cu handicap i se garantează egalitatea de șanse în prestarea activității și i se asigură accesibilizarea locului de muncă și adaptarea sarcinilor în conformitate cu potențialul său funcțional.
Un alt punct introdus arată obligativitatea ca instituțiile și clădirile publice să fie dotate pentru toate persoanele cu handicap, indiferent de tipul de handicap.
Întregul proiect legislativ poate fi consultat AICI.
Background
De ce era nevoie de această lege?
Conform unor date publicate de Deutsche Welle în ianuarie, date de la Agenția Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, peste 3% din populația României, copii și adulți, sînt persoane cu dizabilități, de la deficiențe medii la deficiențe grave. Aceasta se traduce prin faptul că peste 700.000 de persoane ar trebui să reclame o preocupare majoră din partea instituțiilor statului pentru ca, dincolo de indemnizațiile precare, suferința acestora să fie atenuată printr-o serie de programe de inserție socială, de asigurare a condițiilor specifice la locul de muncă, de facilitarea accesului la viața de zi cu zi a persoanelor ”normale".
În septembrie anul trecut, HotNews a publicat un reportaj din prima zi de școală în învățământul special.
”Părinții copiiilor cu dezvoltare normală adesea au prejudecata că, dacă există un copil cu nevoi speciale în clasă, acesta îl va trage în jos pe copilul lor. Din păcate ei nu înțeleg cum ar funcționa sistemul incluziv și nici nu doresc să afle. Chiar și unii copii cu sindromul Down pot fi integrați în învățământul de masă, am avut exemple de succes inclusiv în România”, i-a povestit reporterului o mamă de la Asociația Down București.
Luna trecută, Pressone a publicat povestea lui băiat cu autism, stigmatizat și discriminat la școală.
Comentarii